Redactor

Memoria locurilor, poveștile reginelor și muzica Armeniei

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Case care păstrează memoria unei comunități, povești despre regine și zeițe, melodii vechi aduse într-o nouă formulă instrumentală: prima zi a manifestărilor dedicate Zilei Limbii, Alfabetului și Culturii Armene a legat patrimoniul Bucureștiului de istoria și sonoritățile Armeniei.

Sâmbătă, 10 octombrie, Centrul Cultural Armean a deschis programul desfășurat pe parcursul a două zile prin trei întâlniri cu forme diferite ale memoriei culturale: un tur prin Cartierul Armenesc, lansarea volumului „Reginele Armeniei – Putere și podoabe peste milenii” și concertul „Battements de l’Orient: Rădăcini armenești”.

Prima întâlnire a început în oraș, acolo unde istoria comunității armene se poate citi încă în fațade, în numele străzilor și în vecinătatea caselor. Alături de Cristi Radu, explorator urban și povestitor al Bucureștiului, turul a propus un traseu din zona Oborului către Cartierul Armenesc, de-a lungul Căii Moșilor și prin vechile mahalale Precupeții Vechi, Silvestru și Popa Rusu.

Casa cu Armură, Casa Maură, Casa Dem. I. Dobrescu, Casa Melik, Casa și Farmacia „Gheorghe Hotăranu” și Biserica Armenească au alcătuit reperele unei plimbări prin straturile succesive ale orașului. Casele negustorești, vilele antebelice și clădirile moderniste sau art déco vorbesc despre un București construit, de-a lungul timpului, prin contribuția mai multor comunități. În această istorie, prezența armenilor leagă comerțul și meșteșugurile de viața unui cartier care le păstrează urmele.

De la memoria păstrată în arhitectură, programul a trecut la cea transmisă prin povești și imagini. Întâlnirea despre reginele și zeițele armene a adus în prim-plan volumul „Reginele Armeniei – Putere și podoabe peste milenii”, semnat de Arsen Arzumanyan și Mariam Gevorgyan, într-un dialog cu cei doi autori. Așa cum au subliniat aceștia, prezentarea cărții într-o zi dedicată culturii armene a avut o semnificație aparte: cultura înseamnă și memorie, povești pe care alegem să nu le uităm, nume pe care le readucem la lumină și o moștenire pe care dorim să o transmitem mai departe.

Autorii au povestit că ideea volumului s-a conturat în urmă cu trei-patru ani, când puneau bazele proiectului HAYASA Armenian Jewelry. Cercetarea podoabelor armenești, a ornamentelor tradiționale și a simbolurilor folosite în arta bijuteriilor le-a dezvăluit o lume în care fiecare detaliu putea spune ceva despre credințe, statut social, familie sau apartenență. Din această explorare s-a născut întrebarea care avea să îi îndrepte către carte: cine erau femeile din spatele acestor podoabe?

Despre regii Armeniei, despre domniile și victoriile lor se vorbește adesea; poveștile reginelor sunt însă mai puțin cunoscute. Volumul își propune să le aducă în atenție pe femeile care au luat decizii, au apărat valori și au influențat destine. De la zeițele Anahit, Nane și Asthik la reginele Satenik, Erato, Parandzem, Katranide, Zabel și altele, paginile sale reunesc figuri ale puterii, protecției, inteligenței și rezistenței, urmărind locul lor în mitologia și istoria Armeniei.

Readucerea acestor nume în memoria cititorilor a presupus și o dimensiune vizuală. Timpul a păstrat uneori doar câteva mărturii sau legende, iar chipurile multora dintre regine rămân necunoscute. Autorii și-au dorit, astfel, să le ofere nu doar un loc în paginile cărții, ci și un chip. Invitată să se alăture proiectului, artista Maretta Aivazian a creat ilustrații inspirate din poveștile, epocile și simbolurile asociate acestor personaje. Sunt interpretări artistice, prin care cititorul se poate apropia de o lume ale cărei imagini s-au pierdut în mare parte. Prezentate și într-o expoziție la Festivalul Strada Armenească, lucrările au dus poveștile reginelor și zeițelor dincolo de paginile volumului.

Capitolul dedicat podoabelor armenești păstrează legătura cu punctul de plecare al proiectului, explorând bijuteriile ca limbaj al statutului, identității și feminității. Dincolo de recuperarea trecutului, autorii au vorbit despre ceea ce aceste femei ne pot spune astăzi: despre curaj, demnitate și felurile diferite în care o femeie poate lăsa o urmă în lume. Dorința lor este ca volumul să transmită cititorilor curiozitatea și bucuria descoperirii care i-au însoțit în pregătirea lui.

Seara a continuat cu muzică. Pentru concertul „Rădăcini armenești”, ansamblul Battements de l’Orient a propus un repertoriu armean reinterpretat pentru o formulă instrumentală în care s-au întâlnit flautul, politiki lyra, tar-ul, chitara, violoncelul și percuția orientală. Feras Sarmini, Sara Eslami, Lucian Naste, Sergiu Marin și Lucian Zbarcea au adus împreună instrumente și sensibilități muzicale diferite, explorând posibilitățile unei noi sonorități pentru repertoriul tradițional armean.

În concertul „Rădăcini armenești”, ansamblul a adus o interpretare proprie unor cântece și dansuri precum Tamzara, Dle Yaman, Erzrumi Shoror, Alashkerti Kochari sau Garun, Garun. Repertoriul a îmbinat melancolia cântecelor cu energia dansurilor tradiționale, evocând deopotrivă trăiri intime și bucuria sărbătorilor comunității.

Cele trei întâlniri au dat primei zile un parcurs firesc: din străzile Bucureștiului către paginile unei cărți, apoi către muzică. Patrimoniul armean s-a lăsat descoperit prin locuri, personaje, podoabe și melodii – fiecare păstrând ceva din trecut și oferind un punct de întâlnire cu prezentul.

fotografii: Andreea Retinschi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *