MEDALION | Gevorg Tiratsyan (1926-1993) reputat istoric și arheolog
Unul din pilonii școlii arheologice din Armenia a fost Gevorg Tiratsyan ( în România cunoscut cu grafia Kevork Dirațian ), armean născut în vechile ținuturi românești. În urmă cu o sută de ani, la 18 septembrie 1926 vede lumina zilei în Cetatea Albă (la aceea vreme în componența Regatului României) Gevorg Tiratsyan. Tatăl său, Artașes Tiratsyan (1889-1974), a fost un respectat pedagog și lexicograf armean. Mama sa a fost o femeie armeană blândă, onestă și manierată, rudă cu Drastamat Kanayan (Generalul Dro). Este interesant faptul că tatăl său în perioada 1922-1948 a fost directorul Școlii armenești din București. Și atunci cum se face că Gevorg s-a născut la Cetatea Albă? Un posibil răspuns ar fi acela că tatăl său fusese numit inspector și organizator de bază al învățământului armenesc la nivelul întregii Românii Mari (care după 1918 includea și Basarabia).Datorită obligațiilor de serviciu călătorea frecvent și inspecta sau organiza cursurile școlare și în filialele din provincie, inclusiv în Basarabia. Așa a cunoscut-o pe soția sa și potrivit cutumelor vremii era o practică foarte comună ca o femeie însărcinată să se întoarcă în orașul natal, la părinți sau la familia extinsă, pentru a naște acolo unde beneficia de sprijinul mamei sau al rudelor sale, în timp ce soțul își continua obligațiile profesionale zilnice în capitală. Cert este faptul că după nașterea lui Gevorg familia s-a reunit în București.
În anii de școală pe lângă materiile de bază și-a însușit la perfecție câteva limbi străine. Vorbea germana (tatăl său fiind autor de manuale germano-armene), armeana și româna ca limbi materne și cunoștea bine engleza, franceza, rusa și italiana. Stăpânirea excelentă a limbilor străine și vastele sale cunoștințe i-au permis, ulterior, să participe cu rapoartele sale la conferințe și congrese de arheologice și orientalistică ținute în diferite țări ale lumii.
A intrat în anul 1945 la Facultatea de Istorie a Universității din București. În această perioadă s-a remarcat în cadrul comunității academice locale, susținând referate științifice legate de etnogeneza poporului armean.
Anul 1946 a marcat începutul mișcării masive de repatriere a armenilor din diaspora în Armenia Sovietică. În primăvara anului 1947, Gevorg Tiratsyan s-a alăturat tatălui său în cadrul comitetului însărcinat cu pregătirea celui de-al doilea mare val de repatriere a armenilor din România. În anul 1948 împreună cu un grup de aproximativ 1000 de armeni a ajuns cu familia în Armenia.
La Erevan, și-a continuat studiile superioare, fiind înscris direct în anul al doilea la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Erevan. A finalizat cursurile în anul 1952.
După absolvirea universității în 1952, este admis la cursul postuniversitar specializat de la Institutul de Istorie al Academiei Armene de Științe, unde îndrumătorul său științific a fost Boris Piotrovsky (istoric și arheolog celebru pentru studiul civilizației urartiene din sudul Caucazului, căsătorit cu arheoloaga și epigrafista armeană Hripsime Djanpoladjian, director al Muzeului Ermitaj între anii 1964-1990).
Din 1956 lucrează la Institutul de Istorie al Academiei Armene de Științe. În anul 1959 s-a înființat Institutului de Arheologie și Etnografie, unde a lucrat până la sfârșitul vieții. Gevorg Tiratsyan a fost cercetător principal, șef al Departamentului de Arheologie a Armeniei Antice (1974–1993), director adjunct al institutului (1981–1988), director (1988–1993). În 1986, și-a susținut cu succes teza de doctorat cu tema „Armenia în secolele VI-III î.Hr.”, pentru care în anul 1987 i s-a acordat titlul de Doctor în Științe Istorice.
Se stinge din viață pe 17 ianuarie 1993 în plină activitate creatoare.
Gevorg Tiratsyan a lăsat în urmă o operă vastă, compusă din monografii fundamentale și capitole incluse în tratate academice de referință. A fost unul dintre autorii principali ai primului volum din tratatul academic “Istoria poporului armean” și a contribuit masiv la seria enciclopedică “Arheologia URSS”. A participat la numeroase expediții arheologice în diferite regiuni ale Armeniei (Karmir blue, Garni, Hatsavan, Armavir). Din 1970 până la moartea sa, Gevorg Tiratsyan a fost conducătorul expediției arheologice de la Armavir. Este autorul a aproximativ 40 de studii care tratează materialele excavate de la Armavir.
O legătură deosebită a avut-o cu Catolicosul Vasken I care a fost un protector și susținător al culturii, științei și identității armenești în perioada sovietică. Catolicosul vizita frecvent Academia de Științe și institutele de cercetare și acorda o atenție deosebită descoperirilor arheologice care atestau vechimea poporului armean. Gevorg Tiratsyan, fiind o figură de prim rang la Institutul de Arheologie din Erevan, a participat la întâlniri oficiale și evenimente academice unde i-a prezentat direct Patriarhului rezultatele cercetărilor istorice.
Amândoi au împărtășit o nostalgie culturală comună pentru Bucureștiul interbelic și au menținut legături strânse cu delegațiile culturale armenești care veneau în vizită din România.
Munca lui Gevorg Tiratsyan este continuată de fiica sa, Nvard Tiratsyan, care colaborează, în prezent, cu cercetătorii români din cadrul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
Redactat de Gabriel Antonie LAZAROVICI
Surse: https://archaeopresspublishing.com/ojs/index.php/aramazd/article/view/945
https://institutlevant.ro/en/history-of-levant-cultures-and-civilizationhttps://institutlevant.ro/en/history-of-levant-cultures-and-civilization/liviu-iancu-publishes-an-article-on-the-academic-debut-of-the-most-renowned-armenian-specialist-in-classical-archaeology-gevork-tiratsyan-in-the-lraber-asarakakan-gitutiunneri-he/
Eugenia: 
gabriel-antonie Lazarovici: 
Maria Erzian: 
Michael Varujan Magharian: