Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului la Suceava. Hramul mănăstirii ,,Hagigadar”. 60 de ani de viață și 15 de ani de Arhipăstorire a Preasfințitului Episcop Datev Hagopian

Prin harul lui Dumnezeu, în perioada 14-17 august a acestui an, mănăstirea ,,Hagigadar” a Sfintei Născătoare de Dumnezeu a devenit, încă o dată, un loc în care s-au întâlnit credința, rugăciunea și pelerinii armeni și români.

Târnosită în anul 1512, mănăstirea ,,Hagigadar” a Sfintei Născătoare de Dumnezeu a fost, timp de secole, unul dintre principalele centre ale vieții spirituale pentru armenii din Europa, iar astăzi rămâne un loc sacru de pelerinaj nu doar pentru armenii din România, nu doar pentru diaspora armeană, pentru armenii plecați din România, ci și pentru poporul român. În anul 2012, în urma renovării, Biserica a fost resfințită de către Sanctitatea Sa Karekin II, Patriarh Suprem și Catolicos al Tuturor Armenilor. În tradiția armeană, numele „Hagigadar” („Împlinitor al dorințelor”) este asociat cu împlinirea rugăciunilor, a cererilor și a dorințelor bune; de ​​secole – și până în prezent – ​​credincioșii urcă cu credință dealul mănăstirii, înconjoară biserica de trei ori în genunchi și își încredințează rugăciunile și cererile mijlocirii Sfintei Născătoare de Dumnezeu.

Și în acest an, cu prilejul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, numeroși credincioși din toate parohiile Eparhiei Armene din România s-au reunit în pelerinaj la Hagigadar. Lor s-au alăturat armeni din întreaga lume, plecați din România, continuând astfel tradiția sacră moștenită de la strămoși.

Parcursul spiritual al zilelor de pelerinaj a început la 15 august, sub protia Preasfințitului Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România, cu participarea întregului cler eparhial și a numeroși pelerini armeni și români. A fost oficiată o slujbă de pomenire în biserica Armeană „Sfântul Simion” (1513) din Suceava, mai apoi a avut loc o slujbă de vecernie și slujba de Înainteaprăznuirii Adormirii Maicii Domnului la Biserica Armeană „Sfânta Cruce” (1521) din Suceava, după care Preasfințitul a sfințit sarea pentru madagh în curtea bisericii, iar credincioșii s-au reunit pentru a pregăti tradiționalele „urechiușe” pentru prepararea mesei. La final doamna consilier Cecilia Ungureanu a primit Gramata Arhiepiscopală pentru implicarea neobosită în viața comunității armene din Suceava timp de 40 de ani.

Pe data de 16 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pelerinii împreună cu clerul, au urcat dealul mănăstirii ,,Hagigadar”. Însoțit de imnuri duhovnicești și rugăciuni, drumul a devenit un pelerinaj unic către binecuvântata Biserică a Sfintei Maici a Domnului, unde Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Episcop Datev Hagopian.

Sfânta Taină, după slujba religioasă de la Hagigadar

În timpul predicii sale, reflectând asupra semnificației spirituale a mănăstirii ,,Hagigadar”, Preasfințitul a subliniat că Sfânta Născătoare de Dumnezeu și-a adunat, încă o dată, fiii armeni și români sub binecuvântatele arcade ale sfântului lăcaș, căci ea poartă neîncetat de grijă și mijlocește pentru toți cei care continuă să-și pună nădejdea și încrederea în Fiul ei, Domnul nostru Iisus Hristos. Preasfințitul a mai remarcat că Hagigadarul continuă să dăinuiască drept mărturie a credinței și memoriei poporului armean, ca un sanctuar al mijlocirii Sfintei Născătoare de Dumnezeu și ca un simbol al frăției creștine dintre popoarele armean și român. Preasfinția Sa a subliniat, de asemenea, că România a devenit, într-un anumit sens, Ierusalimul Europei de astăzi și că, de aici, lumina mântuitoare a lui Hristos trebuie să strălucească din nou și pentru Europa Occidentală.

La încheierea Sfintei Liturghii, au avut loc binecuvântarea strugurilor și sfințirea matagh-ului (pachete de hram); ulterior, pelerinii armeni s-au reunit pentru a gusta tradiționala supă de urechiușe (akanjapur), pregătită chiar de ei.

La evenimentele pelerinajului de la ,,Hagigadar” au participat și reprezentanți ai autorităților locale și ai Bisericii Ortodoxe Române. Printre cei prezenți s-au numărat, părintele consilier Mihai Cobziuc, delegatul Înaltpreasfințitului Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, dl. Dan Ioan Cușnir, viceprimarul orașului Suceava, dl. Eduard Ferdinand Dziminschi, primarul comunei Moara, dl. Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România, dl. Varujan Pambuccian, liderul minorităților naționale din Parlamentul României, membrii consiliului eparhial, membrii consiliilor parohiale, pelerinii armeni și români din București, Giurgiu, Constanța, Pitești, Botoșani, Iași, Galați, Bacău, Focșani, Roman, din SUA, Canada, Ucraina, Moldova.

Pelerinajul s-a încheiat la 17 august cu o slujbă de pomenire a celor răposați, oficiată la mănăstirea armeană ,,Zamca” din Suceava. Astfel, pelerinajul – început în rugăciune – s-a încheiat tot în rugăciune, unindu-i pe cei vii și pe cei adormiți, pe cei dragi, sub ocrotirea maternă a Bisericii și sub mila lui Dumnezeu. Și în fiecare an, pe măsură ce Dealul Hagigadar se umple din nou de rugăciunile pelerinilor și de sunetul imnurilor, pare că același mesaj ajunge la noi din negura veacurilor: să ne punem încrederea în Dumnezeu prin credință, să prețuim cu dragoste moștenirea noastră sacră și să continuăm, cu inimi unite, pe calea sfântă lăsată moștenire de strămoșii noștri.

În perioada vizitei în Suceava Preasfințitul a primit mai multe mesaje de felicitare. Toți oficialități prezenți la eveniment au transmis mesaje de felicitare Preasfințitului Episcop Datev Hagopian cu ocazia împlinirii 60 de ani de viață și 15 de ani de Arhipăstorire ca Întâistătător al Eparhiei Armene din România, iar Primarul Comunei Moara a oferit Preasfințitului o Diplomă de Excelență în semn de aleasă prețuire și recunoștință pentru devotamentul, credința și dăruirea în slujba Bisericii și a comunității. Mai jos câteva rânduri scrise din partea domnului Florin Simion Egner.

Surpazan a împlinit  60 de ani

Atunci când am împlinit 60 de ani, băiatul meu, care avea deja 36, era trist și chiar îngrijorat pentru mine. În logica cunoscută a generațiilor care vin din urmă, după 60 de ani eu nu mai aveam timp și loc pentru realizări în profesie, eram deja în vârstă ca să mai am de spus ceva semnificativ în această viață. În opinia de atunci, lucrurile esențiale pe linie profesională trebuiau finalizate până la această vârstă, pentru că odată ajuns la vârsta convențională de pensionare nu mai rămâne timp pentru ambiții noi sau pentru a continua lucrurile nerealizate.

Prin contrast cu opinia multora, credința mea a fost întotdeauna că vârsta, chiar și cea de pensionare, este numai o bornă în viață, la fel ca celelalte borne legate de etape profesionale. Pentru cei care au ajuns aici, vârsta de 60 de ani este o bornă jubiliară, pe alocuri de răscruce, și care nu schimbă nimic atât timp cât obiectivele rămân și persoana este la fel de motivată.

În anul 2021, când Surpazan a împlinit 55 de ani, preotul Radu m-a rugat să fixăm în scris acel jubileu, nu legat de vârstă ci de faptul că Surpazan împlinea 10 ani de când era Întâistătătorul Eparhiei Armene din România, el păstorind și atunci comunitățile armenești din Bulgaria ca exarh eparhial, la fel ca și parohiile armene din întreg spațiu balcanic.

Am scris atunci că, la cei 55 de ani, Surpazan era integrat deplin în comunitatea armeană din România, pe care o conducea spiritual și administrativ cu maturitate desăvârșită. Fiind încă tânăr și  așteptându-l o păstorire îndelungată, i-am urat ca aceasta să fie benefică pentru biserica armeană din România și enoriașii ei.

Au mai trecut 5 ani și aceste lucruri s-au întâmplat în continuare într-un mod fericit, astăzi nu ne putem  imagina  Eparhia armeană din România altfel decât legată de personalitatea sa. Așa încât  vârsta de 60 de ani pe care PS Datev o împlinește este o adevărată binecuvântare.

Surpazan este astăzi un om deplin împlinit și cu recunoaștere deplină a activității asumate în organizarea religioasă și administrativă a Arhiepiscopiei armene din România, în păstrarea în integritatea lor a valorilor acesteia, în  promovarea cu celeritate a tinerilor ca o garanție a viitorului muncii lui de până acum, întinse pe 15 ani. Tactul nativ cu care își apropie oamenii și munca lui pentru ca armenii din România să rămână o familie reunită în jurul bisericii a dat roade.

 Surpazan face lucrurile natural, fără ostentație, familia lui este astăzi comunitatea armeană din România, pe care o conduce fiind călăuzit întreaga viață de cultivarea valorilor familiei.  Și-a ales viața conform acriviei, dar nu a conceput nici un moment să rămână singur și vedem pe mama, sora sau alți membri ai familiei veniți de la distanțe mari pentru a fi alături de el la marile evenimente ale bisericii și comunității armene.

Așa cum i-au fost și astăzi, împreună cu întreaga comunitate armeană din România.

Preotul Radu, care a fost alături de alții in spatele momentului surpriză pregătit în taină pentru sărbătorit, m-a rugat, atunci când toți cei prezenți s-au ridicat în picioare și i-au cântat ”Mulți ani trăiască!”, să rostesc un toast. Avalanșa felicitărilor a împiedicat rostirea atunci a urărilor noastre, ele rămânând  înscrise aici.

Fotografii: Mihai Șoldănescu, Iulia-Carmen Părăianu, Florin Simion Egner

Pentru mai multe fotografii accesați următoarele link-uri

https://www.facebook.com/arhiepiscopia

https://www.facebook.com/profile.php?id=61588704095552

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România

by Arhiepiscopia Armeana