𝐁𝐀𝐂𝐀̆𝐔𝐋, 𝐒𝐔𝐁 𝐒𝐄𝐌𝐍𝐔𝐋 𝐌𝐄𝐌𝐎𝐑𝐈𝐄𝐈 𝐌𝐀𝐑𝐄𝐋𝐔𝐈 𝐑𝐀̆𝐙𝐁𝐎𝐈 𝐒̦𝐈 𝐀𝐋 𝐌𝐀̆𝐑𝐓𝐔𝐑𝐈𝐄𝐈 𝐒𝐂𝐑𝐈𝐈𝐓𝐎𝐑𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐀𝐑𝐌𝐄𝐀𝐍 𝐈𝐎𝐀𝐍 𝐌𝐈𝐒𝐒𝐈𝐑

𝐁𝐚𝐜𝐚̆𝐮𝐥 𝐚 𝐠𝐚̆𝐳𝐝𝐮𝐢𝐭, 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟐𝟖 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭, 𝐨 𝐚𝐦𝐩𝐥𝐚̆ 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥-𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐏𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐌𝐢𝐬𝐬𝐢𝐫, 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫, 𝐬𝐜𝐫𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐨𝐦 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐢𝐠𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐫𝐦𝐞𝐚𝐧𝐚̆, 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐧𝐭 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐥𝐚 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐌𝐚𝐫𝐞𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢. 𝐏𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥, 𝐢𝐧𝐭𝐢𝐭𝐮𝐥𝐚𝐭 „𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 – 𝟏𝟏𝟎 𝐚𝐧𝐢. 𝐆𝐨𝐥𝐠𝐨𝐭𝐚 (𝐑𝐞)𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠𝐢𝐫𝐢𝐢. 𝐏𝐞𝐫𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐥𝐢𝐭𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞 – 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐌𝐢𝐬𝐬𝐢𝐫 – 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐦𝐚̆𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐏𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐑𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥”, 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐢𝐧𝐢𝐭̦𝐢𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐀𝐫𝐦𝐞𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 – 𝐒𝐮𝐜𝐮𝐫𝐬𝐚𝐥𝐚 𝐁𝐚𝐜𝐚̆𝐮 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐱𝐮𝐥 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐚𝐥 „𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚𝐧 𝐀𝐧𝐭𝐨𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮”.

Alături de organizatori s-au aflat 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐌𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐑𝐞𝐠𝐞𝐥𝐞 𝐅𝐞𝐫𝐝𝐢𝐧𝐚𝐧𝐝 𝐈” – 𝐅𝐢𝐥𝐢𝐚𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚, 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐥 𝐄𝐫𝐨𝐢𝐥𝐨𝐫 „𝐑𝐞𝐠𝐢𝐧𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚” – 𝐅𝐢𝐥𝐢𝐚𝐥𝐚 „𝐂𝐨𝐥. 𝐂𝐨𝐫𝐧𝐞𝐥𝐢𝐮 𝐂𝐡𝐢𝐫𝐢𝐞𝐬̦” 𝐁𝐚𝐜𝐚̆𝐮, 𝐆𝐚𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐚𝐧𝐚 𝐁𝐚𝐜𝐚̆𝐮, 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐄𝐱𝐩𝐞𝐫𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐞 𝐏𝐞𝐝𝐚𝐠𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐎𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐙𝐢𝐚𝐫𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐏𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐢𝐬̦𝐭𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 – 𝐅𝐢𝐥𝐢𝐚𝐥𝐚 𝐁𝐚𝐜𝐚̆𝐮 𝐬̦𝐢 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐮𝐥 𝐌𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫 𝐁𝐚𝐜𝐚̆𝐮.

Manifestarea și-a propus să marcheze împlinirea a 110 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial și a reunit istorici, cercetători, scriitori, profesori, cadre militare, jurnaliști, oameni de cultură, reprezentanți ai instituțiilor publice și culturale, ai minorităților naționale și membri ai comunității băcăuane. Prin această manifestare, Bacăul se înscrie într-un amplu demers de 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐌𝐚𝐫𝐞𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢, iar cartea lui Ioan Missir, „Fata Moartă”, devin punctul de întâlnire dintre istorie și literatură, dintre mărturia unei generații și întrebările generațiilor de astăzi.

„𝐅𝐚𝐭𝐚 𝐌𝐨𝐚𝐫𝐭𝐚̆”, 𝐦𝐚̆𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐧𝐭 𝐥𝐚 𝐫𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢

În centrul proiectului s-a aflat 𝐯𝐨𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥 „𝐅𝐚𝐭𝐚 𝐌𝐨𝐚𝐫𝐭𝐚̆”, prin care Ioan Missir transformă experiența directă a frontului din zona comunei Mănăstirea Cașin într-o mărturie literară despre război, camaraderie, suferință, sacrificiu și confruntarea omului cu moartea. Organizatorii urmăresc, pornind de la această carte, să apropie publicul de experiența generației care a traversat războiul și al cărei sacrificiu a contribuit la împlinirea idealului național.

Personalitatea lui Ioan Missir a conferit proiectului și 𝐨 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚̆ 𝐝𝐢𝐦𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆, destinul său ilustrând contribuția armenilor din România la istoria, cultura și viața publică românească, precum și legătura comunității armene cu municipiul Bacău.

𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞, 𝐥𝐢𝐭𝐞𝐫𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞

Manifestarea cultural-educațională a fost moderată de 𝐝𝐫. 𝐀𝐥𝐢𝐧-𝐒𝐞𝐛𝐚𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐨𝐩𝐚, care a adus în discuție realitatea frontului românesc, memoria militară și evenimentele care au marcat participarea României la Marele Război.

Iată și celelalte expuneri:

• 𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐝𝐫. 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐒𝐜𝐮𝐫𝐭𝐮 – 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐅𝐢𝐥𝐢𝐚𝐥𝐞𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐌𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐑𝐞𝐠𝐞𝐥𝐞 𝐅𝐞𝐫𝐝𝐢𝐧𝐚𝐧𝐝 𝐈”, în expunerea „𝐑𝐞𝐠𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐧𝐞𝐮𝐭𝐫𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐑𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢” a insistat asupra experienței românilor din toate provinciile istorice și asupra sacrificiilor făcute în anii 1914–1918. Autorul subliniază că, deși România a intrat în război abia în 1916, pentru românii din Transilvania, Bucovina și Banat războiul începuse încă din 1914, mulți fiind înrolați în armata austro-ungară și trimiși pe front.

Un loc important l-a ocupat 𝐢𝐝𝐞𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐝𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐞 𝐞𝐭𝐧𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞 din România și evocarea celor care și-au făcut datoria, adesea în anonimat, atât pe front, cât și în spatele acestuia. Au fost prezentate exemple privind românii din armata austro-ungară, voluntarii sârbi și cehi, precum și contribuția comunității musulmane din Dobrogea.

Autorul a analizat, apoi, 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚 𝐢̂𝐧 𝐫𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐀𝐧𝐭𝐚𝐧𝐭𝐞𝐢, arătând că aceasta nu trebuie judecată retrospectiv, deoarece în 1916 rezultatul conflictului era departe de a fi sigur. Au fost evidențiate și slăbiciunile armatei române, dificultățile strategice și riscul enorm asumat de conducerea țării, inclusiv de I. C. Brătianu.

Expunerea a atras atenția asupra necesității de a privi istoria 𝐜𝐮 𝐥𝐮𝐜𝐢𝐝𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, fără a transforma „miracolul” României Mari într-un mit. Unirea din 1918 afost prezentată ca rezultatul unei succesiuni de cauze, decizii, sacrificii și împrejurări istorice favorabile, dar și ca o consecință a voinței politice și naționale.

De asemenea, a fost evocată 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐞𝐫𝐨𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐯𝐞𝐭𝐞𝐫𝐚𝐧𝐢, precum Dumitru Lăcătușu, participant la luptele din Primul Război Mondial și, ulterior, la cele pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei. Mesajul central al expunerii a fost că 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐚 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐢𝐞𝐭̦𝐮𝐢𝐭 𝐬̦𝐢 𝐬-𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠𝐢𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐝𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐜𝐨𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐬𝐚𝐜𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐞𝐭𝐧𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢, iar memoria lor trebuie păstrată vie.

• 𝐆𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐮𝐥 (𝐫𝐭𝐫) 𝐜𝐮 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞-𝐉𝐞𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐨𝐥 a venit cu „𝐃𝐞𝐳𝐯𝐚̆𝐥𝐮𝐢𝐫𝐢 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐑𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥 – 𝐓𝐮𝐫𝐭𝐮𝐜𝐚𝐢𝐚 𝐬̦𝐢 𝐎𝐢𝐭𝐮𝐳” și a analizat participarea României la Primul Război Mondial, cu accent pe 𝐜𝐚𝐭𝐚𝐬𝐭𝐫𝐨𝐟𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐮𝐫𝐭𝐮𝐜𝐚𝐢𝐚 (𝟏𝟗𝟏𝟔) și pe 𝐬𝐚𝐜𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐠𝐫𝐚̆𝐧𝐢𝐜𝐞𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐎𝐢𝐭𝐮𝐳 (𝟏𝟗𝟏𝟕). Autorul a subliniat că entuziasmul patriotic nu era suficient pentru câștigarea războiului, fiind necesare pregătirea militară, dotarea tehnică și o strategie adecvată.

La Turtucaia, armata română, slab pregătită și prost comandată, a suferit pierderi foarte mari: aproximativ 𝟔.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐫𝐭̦𝐢 𝐬̦𝐢 𝟐𝟖.𝟓𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐳𝐨𝐧𝐢𝐞𝐫𝐢. A criticat greșelile conducerii militare, organizarea deficitară a apărării și folosirea unor trupe insuficient instruite.

Expunerea a evocat și 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐨-𝐛𝐮𝐥𝐠𝐚𝐫𝐞, amplificate de evenimentele din 1913 și de disputele teritoriale. În 1916, aceste tensiuni au contribuit la situația dificilă de pe frontul dobrogean.

Pentru anul 1917, autorul a evidențiat 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐮𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐠𝐫𝐚̆𝐧𝐢𝐜𝐞𝐫𝐢 în diferite bătălii și sacrificarea lor în luptele de la Oituz. Au fost criticate din nou erorile de comandament, lipsa rezervelor și ofensiva declanșată fără o pregătire suficientă, care a dus la pierderi foarte grele într-un timp scurt.

În ansamblu, discursul a pledat pentru 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐯𝐚̆𝐫𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐮𝐭̦𝐢𝐧 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢, pentru înțelegerea greșelilor de comandament și pentru păstrarea memoriei celor care au sacrificat vieți în război.

• 𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐝𝐫. 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥𝐚 𝐆𝐢̂𝐫𝐦𝐚𝐜𝐞𝐚, în expunerea „𝐏𝐞𝐫𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐌𝐢𝐬𝐬𝐢𝐫 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐏𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐑𝐚̆𝐳𝐛𝐨𝐢 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥”, a pus în lumină relația dintre război și literatură, pornind de la jurnalul lui Ioan Misir și de la cartea sa „𝐅𝐚𝐭𝐚 𝐌𝐨𝐚𝐫𝐭𝐚̆”, titlu inspirat de o cotă de teren din zona comunei Mănăstirea Cașin. Perspectiva propusă nu a fost una strict militară, ci una profund umană: ce se întâmplă cu omul atunci când este obligat să trăiască permanent sub amenințarea morții, să ucidă pentru a supraviețui și, în același timp, să-și păstreze sentimentul de solidaritate și demnitate.

(𝐀𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐢 𝐞𝐱𝐩𝐮𝐧𝐞𝐫𝐢 𝐯𝐨𝐢 𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢 𝐬𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭).

𝑳𝒂 𝒊̂𝒏𝒄𝒉𝒆𝒊𝒆𝒓𝒆𝒂 𝒔𝒊𝒎𝒑𝒐𝒛𝒊𝒐𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊, 𝒂𝒄𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊 𝑭𝒍𝒐𝒓𝒊𝒏 𝑲𝒆𝒗𝒐𝒓𝒌𝒊𝒂𝒏 𝒔̦𝒊 𝑫𝒆𝒏𝒊𝒔𝒂 𝑴𝒊𝒌𝒆𝒔𝒛 𝒂𝒖 𝒄𝒓𝒆𝒂𝒕 𝒖𝒏 𝒆𝒎𝒐𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒏𝒕 𝒕𝒂𝒃𝒍𝒐𝒖 𝒅𝒓𝒂𝒎𝒂𝒕𝒊𝒄 𝒑𝒆 𝒕𝒆𝒎𝒂 𝒗𝒊𝒆𝒕̦𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒅𝒊𝒏𝒂𝒊𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒓𝒂̆𝒛𝒃𝒐𝒊 𝒊̂𝒏 𝒓𝒐𝒎𝒂𝒏𝒆𝒍𝒆 𝒍𝒖𝒊 𝑪𝒂𝒎𝒊𝒍 𝑷𝒆𝒕𝒓𝒆𝒔𝒄𝒖, 𝑳𝒊𝒗𝒊𝒖 𝑹𝒆𝒃𝒓𝒆𝒂𝒏𝒖 𝒔̦𝒊 𝑪𝒆𝒛𝒂𝒓 𝑷𝒆𝒕𝒓𝒆𝒔𝒄𝒖, 𝒊̂𝒏𝒕𝒓-𝒐 𝒓𝒆𝒍𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒆 𝒅𝒆 𝒅𝒊𝒏𝒂𝒊𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒓𝒂̆𝒛𝒃𝒐𝒊 𝒄𝒖 𝒂 𝒖𝒏𝒖𝒊 𝒃𝒂̆𝒓𝒃𝒂𝒕 𝒄𝒖 𝒐 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒆 𝒑𝒆 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒐 𝒊𝒖𝒃𝒆𝒔̦𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝒂 𝒔𝒖𝒓𝒑𝒓𝒊𝒏𝒔 𝒅𝒊𝒔𝒄𝒖𝒕̦𝒊𝒊 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒇𝒊𝒍𝒐𝒔𝒐𝒇𝒊𝒆, 𝒖𝒏 𝒎𝒐𝒎𝒆𝒏𝒕 𝒅𝒆 𝒅𝒊𝒏𝒂𝒊𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒎𝒐𝒂𝒓𝒕𝒆 𝒂 𝒖𝒏𝒖𝒊 𝒐𝒎 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒄𝒐𝒏𝒅𝒂𝒎𝒏𝒂𝒕 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒂̆ 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒃𝒂̆𝒓𝒃𝒂𝒕 𝒔̦𝒊 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒂̆ 𝒊̂𝒔̦𝒊 𝒑𝒆𝒓𝒎𝒊𝒕𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒇𝒖𝒈𝒂̆ 𝒍𝒂 𝒊𝒏𝒂𝒎𝒊𝒄𝒖𝒍 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒆, 𝒅𝒆 𝒇𝒂𝒑𝒕, 𝒏𝒂𝒕̦𝒊𝒂 𝒍𝒖𝒊.

𝑰𝒂𝒓, 𝒍𝒂 𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍, 𝒄𝒐𝒏𝒄𝒍𝒖𝒛𝒊𝒊𝒍𝒆 𝒂𝒖 𝒇𝒐𝒔𝒕 𝒕𝒓𝒂𝒔𝒆 𝒍𝒂 𝒑𝒓𝒊𝒎𝒊𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝑪𝒂𝒇𝒆𝒏𝒆𝒂 𝑪𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑺𝒖𝒄𝒖𝒓𝒔𝒂𝒍𝒂 𝑨𝒓𝒎𝒆𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓.

Petru DONE

by Redactor