CLUJ-NAPOCA | Festivalul CURTEA ARMENEASCĂ a ajuns la a VII-a ediție

În zilele de 10-11 iulie, în incinta Redutei din Cluj-Napoca, adică în curtea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, gazda de acum consacrată și primitoare a festivalului nostru, s-a derulat a VII-a ediție a festivalului Curtea armenească, născut din dorința comunității noastre de a conserva și perpetua tradițiile, arta și cultura armenească specifică zonei transilvane.
Am dorit întotdeauna ca prin acest eveniment să facem cunoscut publicului din Cluj-Napoca, iar prin intermediul mass-mediei (am avut în premieră parte de o transmisiune live pe calea undelor la Radio România Actualități, dar și Televiziunea Română, studioul teritorial Cluj ne-a onorat festivalul) să ne facem cunoscut unui public cât mai larg, de fapt tuturor celor care sunt interesați de valorile si tradițiile noastre.


Evenimentul nostru a inclus o întreaga paletă de manifestări artistice si culturale, prin care am încercat să prezentăm câteva felii izvorâte din creația sufletului nostru armenesc. Vizitatorii au avut parte de bine-cunoscutul bazar cu porturi tradiționale, cărți ale editurii Ararat, podoabe, covoare tradiționale din colecția Bedros Krucian, obiecte artistice din cupru. Au fost prezentate dansuri tradiționale armenești și grecești, a avut loc o prezentare de carte, expoziție de pictură, concert de muzică clasică, proiecție de film si un concert extraordinar de muzica izvorâtă din dudukul lui Cosmin Rafael Bălean și a formației sale.
Afișul festivalului este un afiș pe cale de consacrare, ca și un fel de marcă înregistrată a festivalului. Simbolistica din fundalul afișului, este una adânc înrădăcinată în tradiția armeană. Păunul (siramarg) este un simbol puternic și cu multiple semnificații, care reprezintă sfințenia, nemurirea, regalitatea și vigilența spirituală. De-a lungul diferitelor epoci și în diverse comunități, această pasăre maiestuoasă a fost reprezentată în arta istorică, în manuscrisele religioase, pe țesături și covoare si în credințele locale ale unor minorități etnice si religioase.
Festivalul nostru s-a desfășurat sub înaltul patronaj – ne place această exprimare pentru că altfel am fi nevoiți să folosim o sintagmă mai mult mercantilă ”Sponsori principali”, dar aici este vorba despre mult mai mult decât despre o simplă sponsorizare – așadar rămânem la înaltul patronaj al Consiliului Județean Cluj și organizația noastră centrală a UAR București.

Înaintea de deschiderea festivalului au fost prezentate în incinta Redutei, Galeria ”Cellarium”, expoziția de tablouri realizate din lucrările artiștilor plastici Gayane_Baghdasaryan artistă din Yerevan, Jakobovits Miklós născut în 9 august 1936 la Cluj, regretata Azaduhi Varduca Horenian, membră marcantă a comunității noastre din Transilvania, Ovidiu Panighianţ artist născut într-o familie de intelectuali cu rădăcini armene și profund iubitoare de cultură, respectiv Manu Harutyunyan, născută în Armenia și stabilită în prezent în Helsinki, Finlanda.


Festivalul propriu zis a debutat cu căldurosul salut din partea gazdelor noastre. În numele d-lui director Tudor Sălăgean, am fost călduros salutați de d-na Iasko Andreea. Dl. Vákár István, si-a spus cuvântul de salut, fiind prezent la festivalul nostru într-o triplă calitate, vicepreședinte al C.J. Cluj, chef gastronomic de mâncare tradițională ”à la” Curtea Armenească si membru al Sucursalei Cluj al U.A.R.
Pe urmă dl Varujan Vosganian a mulțumit organizatorilor, pentru posibilitatea de a fi prezent și anul acesta la festival, iar in calitate domniei sale de președinte al U.A.R să aibă plăcerea de a declara deschis festivalul. Am fost onorați, ca domnia sa, să fie prezent la festivalul nostru și în alte două calități, ca scriitor si președinte al Uniunii Scriitorilor din România, dar și ca actor, protagonist în filmul documentar ”Miutyun”.




Festivalul a început cu dansul ansamblului ”Hayakaghak” (în traducere așezarea-orașul armenilor), al sucursalei U.A.R. Gherla. Acest ansamblu a luat ființă în anul 2012, iar de atunci sub îndrumarea conducătorului artistic si cea care a visat acest ansamblu : d-na Ursan-Esztegar Erika, încântă publicul larg din Țară si străinătate.
Am fost onorați de d-na Andrea Ghiţă (fost cadru didactic universitar 1980-1992), jurnalist de televiziune (1992-prezent), realizatoarea emisiunilor Shalom şi Transilvania Policromă difuzate la TVR Cluj şi TVR3, jurnalist de presă scrisă, care în numele prietenilor noștri din comunitatea evreiască din Cluj a transmis salutul comunității, exprimându-și speranța că vom putea perpetua tradiția întâlnirilor ” Între prieteni”, dintre cele doua comunități.
Nu putem să nu amintim că pe tot parcursul ei, festivalul nostru a fost deosebit de generos si abundent ”îmbelșugat” de scurte averse de ploaie, care au dat destule bătai de cap organizatorilor.




A urmat prezentarea noului volum al d-lui. Varujan Vosganian ” 150 de proeme”, de către istoricul și scriitorul Ovidiu Pecican, doritorii au avut parte si de o sesiune de dedicații la acest volum dar si la mai multe alte volume ale autorului.
A doua zi a festivalului a debutat cu pregătirea ingredientelor pentru prepararea……, dar să lăsăm imaginea si comentariul să vorbească:


”Toate evenimentele armenești se lasă cu mâncare. Suntem oameni serioși Mâncarea tradițională e ciorba de urechiușe (aganciabur) cu hurut. La Cluj, în schimb, la festivalul “Curtea Armenească” se pregătește o tocăniță picantă, un gulaș. Cel care prepară, an de an, e István Vákár, membru marcant al comunității armene și al… Consiliului Județean.” Postarea d-lui Varujan Vosganian.
Preparatul a avut un efect miraculos, întreaga cantitate a fost savurată, până la ultima picătură, de cei care au avut inspirația de a venii la ora când a fost servită.

Am ajuns si la momentul când trebuie să ne exprimăm cele mai profunde mulțumiri prietenilor noștri de la Uniunea Elenă din România Filiala Cluj, care sunt alături de noi indiferent de ploaie vânt sau intemperii, de la cap la coadă. Prietenii noștri sunt o prezență constantă cu un stand propriu la edițiile festivalului nostru.
Unul dintre momentele mult așteptate ale festivalului este reprezentația, ansamblului de dansuri tradiționale grecești Kalokeri, a comunității elene din Cluj. Am primit si salutul de prietenie a președintelui filialei Cluj a Uniunii Elene din România, dl. Daniel Mocanu, care din motive obiective nu a putut lua parte la festivalul nostru.


Nu putea să lipsească din cadrul festivalului muzica clasică, camerală dar nici cea armeană folclorică din repertoriul compozitorului, muzicologului si faimosului, vardapet Komitas.
Quartetul ConAnima un ansamblu format din tinere talentate, studente în cadrul Academiei Naționale de Muzică ”Gherghe Dima” din Cluj-Napoca. Ansamblul este format din Sára Domahidi (vioară), Lilla-Zenkő Unger (vioară), Kamilla Kasabian (violă), Andrea László (violoncel). Au fost interpretate lucrări din colecția folclorică a lui Komitas, dansuri renascentine de Peter Martin si Divertismento în Fa major de W. A. Mozart, precum si melodii populare armenești.


Concertul a fost urmat de proiecția filmului documentar ”Miutyun” a regizoarei Armine Vosganian, documentar la care a lucrat mulți ani și care este o retrospectivă despre istoria diasporei armene din România și nu numai.


Seara și festivalul a fost încheiat de concertul extraordinar al formației Cosmin Rafal Bălean – Band, compus din Ana Maria Stănoia – voce, Gloria maria Mihai – vioară, Norbert Dumitresc – orgă, Cristian Cioancăș – tobe. Repertoriul bogat și divers a antrenat spectatorii alături de maestrul Florin Kevorkian, căruia dorim să îi mulțumim pe această cale pentru a fi preluat oficiile de gazdă la acest minunat eveniment de încheiere.

Au onorat cu prezența lor festivalul nostru delegațiile sucursalelor U.A.R. din Roman, Baia Mare, Tulcea, Bacău, Gherla, Dumbrăveni, Pitești, București. A fost o sărbătoare plină de bucuria reîntâlnirii și a speranței că vom putea în continuare prezenta și perpetua, valorile noastre tradiționale culturale, meșteșugărești și artistice. O sărbătoare a spiritului liber si neîngrădit reprezentat de emblema festivalului nostru, maiestuosul siramarg. Cu speranța că o să putem să ne revedem cu bine la a VIII-a ediție a festivalului Curtea Armenească Cluj-Napoca.
Paul ANCA




