Povești armenești la Paris

Scena culturalà francezà ne surprinde des cu evenimente de conotație armeneascà (cu protagoniști din Armenia sau din diasporà). De data aceasta aș vrea sà và vorbesc despre douà dintre ele, care mi-au fàcut mare plàcere : unul din trecut, care ne amintește cà armenii au stràlucit peste tot unde au fost ràspândiți, în toate epocile, iar altul nou, care ne promite cà ne regeneràm mereu, ca și simbolul crucii noastre cu mugurii în vârful brațelor crucii, care semnificà faptul cà nu este o cruce de moarte, ci una de viațà, de renaștere.

Evenimentul din trecut este expoziția consacratà lui Kiraz, celebrul desenator, pictor, gazetar, care s-a fàcut cunoscut în Franța în anii 1970 cu « celebrele  pariziene », care erau publicate sàptàmânal în revista « Jours de France ».

Nàscut în 1923 în Egipt, Edmond Kirazian sosește în Franta în 1946, unde începe o carierà de gazetar și desenator. În 1959 începe colaborarea cu celebra revistà « Jours de France », în care publicà o dublà paginà cu domnișoarele zvelte, frumoase, moderne, dezinvolte și simpatice, la care asociazà un text cu remarci umoristice, uneori sarcastice.

Dupà desenele sale au fost create pàpuși-manechine (un gen de Barbie) cu garderoba lor. Kiraz a fost solicitat sà lucreze și cu celebra revistă « Playboy ». A continuat cu « Jours de France » pânà la închiderea acesteia în 1989, iar apoi cu « Gala » pânà în 2000.

Ochiul sàu atât de atent la moda femininà, la schimbàrile de moravuri ale epocii, l-a fàcut sà fie în centrul preocupàrilor creatorilor de modà ; așa a avut expoziții la Galeries Lafayette și la Berlin, în 2007, iar apoi i s-a consacrat o retrospectivà la Musée Carnavalet în 2008. În 2011-12 primeste distinctia « Medalia Vermeil  a Parisului » și este consacrat Cavaler al Legiunii de Onoare. Câte distincții, o viatà lungà și împlinità și totuși, privind expoziția resimt o nostalgie a epocii frumoase și aparent fàrà griji, pe care o deseneazà, picteazà și adnoteazà cu atâta subtilitate.

Evenimentul mult mai recent este descoperirea tânàrului Tigran Mekhitarian, actor și regizor de teatru, venit din Armenia la numai câțiva anișori și devenit printr-o muncà încrâncenatà, susținut numai de o mamà iubitoare, dar cu grija zilei de mâine, un actor de mare talent. S-a afirmat la Festivalul de teatru din Avignon, iar acum a jucat la Paris, Théâtre de la Contrescarpe, propria punere în scenà a romanului lui Romain Gary, « La Promesse de l’Aube ».

A evoluat pe paleta emoției artistice, de la râs la plâns, a emoționat publicul acestei mici sàli de teatru. O memorie fabuloasà (aproape recità un roman !) o dicție de actor de alte vremuri, o colaborare artisticà fructuoasà, au asigurat succesul acestei puneri în scenà. O încântare ! Alàturi de el, evolueazà alți doi actori, unul dintre ei fiind actor și muzician de origine românà prin bunicul sàu…lumea e micà… ! În afarà de aceastà salà intimistà, Tigran Mekhitarian a încântat publicul teatrului « Antoine » din Paris, cu o punere în scenà a Mizantropului lui Molière. Pàstrând cu sfințenie textul lui Molière, el reușeste sà-l aducà aproape de generația tânàrà prin asocieri muzicale, costume, joc de scenà. Cronicile oamenilor de teatru sunt extrem de elogioase. Îl felicitàm, Abris Tigran ! și bonne continuation !

Dr. Alice PAMBUCCIAN GRIGORIAN

by Mihai Stepan Cazazian