Redactor

Simpozion Național de Istorie 2026 – punte între lumi la Dumbrăveni

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Sucursala Dumbrăveni a Uniunii Armenilor din România a organizat sâmbătă, 20 iunie 2026, cea de-a XX-a ediție a „Simpozionului Național de Istorie”, desfășurat în Catedrala Armeano-Catolică „Sfânta Elisabeta”. Manifestarea a fost dedicată memoriei și contribuției armenilor care au fondat orașul Elisabethopolis, actualul Dumbrăveni. Evenimentul, devenit deja o tradiție în viața culturală a comunității locale, s-a desfășurat sub coordonarea muzeografei Oana Habor, un promotor activ al valorificării patrimoniului istoric și cultural armenesc din Transilvania.

Partenerii manifestării au fost Primăria Orașului Dumbrăveni, Institutul de Armenologie din Cluj-Napoca, Muzeul de Medicină din Cluj-Napoca, Biserica Armeano-Catolică „Sfânta Elisabeta”, precum și cercetătorii independenți Armine și Gabriel Visa.

La eveniment au participat numeroase personalități ale vieții culturale și administrative, printre care primarul orașului Dumbrăveni, Emil Dîrloșan, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăjan, preotul paroh Tibor Babota, muzeografa Oana Habor, cercetătorii Armine și Gabriel Visa, oameni de cultură, reprezentanți ai instituțiilor partenere și membri ai comunităților locale din Sibiu, Târgu Mureș, Mediaș și Dumbrăveni. O prezență importantă a fost reprezentată de membrii comunităților armene din Bacău, București, Constanța, Gherla, Roman, Timișoara și Târgu Ocna, care au răspuns invitației organizatorilor și au contribuit la atmosfera de comuniune și solidaritate culturală.

Manifestarea a fost deschisă de primarul orașului Dumbrăveni, Emil Dîrloșan, care a evidențiat rolul esențial pe care armenii l-au avut în întemeierea și dezvoltarea orașului, unul dintre cele mai importante centre armenești din Transilvania. În intervenția sa, acesta a subliniat contribuția comunității armene la dezvoltarea economică, socială și spirituală a localității, precum și importanța păstrării memoriei acestor valori pentru generațiile viitoare.

În continuare, istoricul și etnograful Tudor Sălăgean, specialist în istoria și civilizația Transilvaniei, a prezentat un amplu expozeu dedicat venirii și stabilirii armenilor în spațiul transilvănean, evidențiind rolul acestora în dezvoltarea unor importante centre urbane și religioase. Prezentarea sa a pus în lumină spiritul antreprenorial al armenilor, contribuția lor la comerț și meșteșuguri, precum și implicarea în ridicarea unor edificii religioase și culturale care au marcat evoluția regiunii.

Cercetătorii independenți Armine și Gabriel Visa au prezentat stadiul actual al cercetărilor pornite de la identificarea unei erori de localizare a orașului Dumbrăveni, ca important centru de manuscrise armenești, pe o hartă aflată în patrimoniul Institutului de Cercetare a Manuscriselor Antice „Mesrop Maștoț” (Matenadaran) din Erevan. Localitatea era indicată sub denumirea de „Pașpalov”, fapt care a determinat inițierea unei ample cercetări documentare. În urma investigațiilor efectuate, s-a constatat că denumirea „Pașpalov” provine din transliterarea și adaptarea în alfabetul armean a vechii denumiri a localității Dumbrăveni, respectiv Ibașfalău, sub care aceasta era cunoscută în trecut.

Muzeografa Oana Habor a susținut o prezentare multimedia dedicată personalității medicului armean Iacob Iacobovici, considerat unul dintre fondatorii chirurgiei moderne și ai învățământului medical din Transilvania. Comunicarea sa a pus în lumină contribuția excepțională a acestuia la dezvoltarea medicinei românești și la formarea unor generații de specialiști.

În încheierea sesiunii academice, preotul paroh Tibor Babota a vorbit despre rolul Bisericii Armene în păstrarea identității comunității armene, subliniind importanța credinței, a tradițiilor și a patrimoniului spiritual în menținerea coeziunii comunitare de-a lungul secolelor.

Simpozionul s-a dovedit a fi nu doar o manifestare științifică, ci și o autentică sărbătoare a dialogului intercultural, un spațiu în care istoria, memoria și identitatea au creat punți între generații și comunități. Evenimentul a oferit participanților oportunitatea de a redescoperi contribuția armenilor la dezvoltarea societății românești și de a reafirma valorile conviețuirii multiculturale.

Partea a doua a manifestării a fost dedicată artei și muzicii, fiind marcată de un extraordinar recital susținut de violonceliștii Ella Bokor și Răzvan Suma, care au interpretat lucrări semnate de compozitorii Benjamin Gross, Jean-Baptiste Barrière, David Popper și Friedrich Dotzauer. Programul artistic, apreciat îndelung de public, a oferit un moment de înaltă ținută culturală și emoțională, încheind într-o atmosferă de eleganță și sensibilitate, o zi dedicată istoriei, culturii și memoriei comunității armene din fostul Elisabethopolis.

Florin Kevorkianmembru al Consiliului Director al UAR

fotografii de pe facerbook

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *