Lansarea cărții “Sasna Dun”(“Casa din Sasun”) traducere de prof. Arșaluis Sarchisian-Gurău, după epopeea națională populară armeană “David din Sasun”

Sâmbăta 20 iunie 2026, Uniunea Armenilor din România – Sucursala Constanța a organizat pe faleza Cazinoului, lângă Khacikar-ul care veghează marea și tărâmul dobrogean , lansarea cărții traduse de doamna profesor Arșaluis Sarchisian Gurău, ediția bilingvă ( în armeană și română) a epopeei naționale populare armene ”Sasna Dun” (“Casa din Sasun “) versiunea prelucrată de poetul Măgărdici Heranian după epopeea populară armeană “David din Sasun”. Prefața la acest prim volum este semnată de Hermine Sargsyan, ilustrația copertei Hagop Kojoyan, tipărită la editura Anticuss Press , consilier editorial Taner Murat .

“Sasna “se traduce prin “apartenența la Sasun ” fiind o regiune și un oraș situat în vestul Armeniei la sud-vest de lacul Van. Cel mai exact și complet titlu al acestei epopei este „Sasna Țrer”( „Vitejii din Sasun”). Cu toate acestea a fost publicat sub diferite titluri precum “David din Sasun ”, “Sanasar și Bagdasar”, “David din Sasun” sau “Sabia lui Mher”. Toate aceste titluri corespund unuia dintre cele patru cicluri ale epopeii. Este una dintre cele mai importante opere ale folclorului armean funcționând ca o enciclopedie și un depozit al întregii game de cunoștințe despre moștenirea poporului armean, religia, mitologia, filosofia , obiceiurile și etica lor. Epopeea se încadrează în tradiția povestirilor populare eroice care exprimă cele mai profunde sentimente și aspirații ale unei națiuni. În 1902 marele poet și scriitor armean Hovhannes Tumanyan a scris un poem cu povestea lui “David din Sasun” într-un limbaj mai modern. În 2010 a fost produs un film de animație numit “Sasna Țrer” (“Vitejii din Sasun” ) regizat de Arman Manaryan care acoperă primele trei cicluri ale epopeii. Filmul de animație de 80 de minute a durat 8 ani pentru a fi creat. În 2012 UNESCO a inclus epopeea în Lista patrimoniului cultural imaterial.

Evenimentul a fost deschis de Liviu Merdinian -președintele UAR -Sucursala Constanța “În comunitatea armeană actul cultural este un act de bază ,de aceea vă mulțumim și vă felicitam doamna profesor Arșaluis Sarchisian -Gurău pentru dedicare, pentru efortul intelectual depus și pentru profesionalismul de care ați dat dovadă în traducerea acestui volum .”

Taner Murat “Sasna Dun “ pare să fie o traducere ,dar eu cred că este mult mai mult decât atât. Această carte este un card și anume un card de identitate al unei națiuni, cardul de identitate al poporului armean. Noi când avem nevoie de un act de identitate mergem la starea civilă ,înaintăm o cerere și urmăm niște pași, un anume protocol, urmând ca în final să ni se emită cartea de identitate. Atunci când vorbim însă de cartea de identitate a unui popor ,ea nu poate fi emisă de oricine sau orice funcționar, ci ea poate fi întocmită numai de către anumite persoane, de un spirit care trebuie să fie în aceeași măsură elevat și profund. În afară de aceasta, spiritul are nevoie și de o motivație ,pentru că nu vine nimeni să îi înainteze o cerere. În cazul d-nei Arșaluis eu am identificat două motivații ce au determinat-o pe ea să înceapă scrierea acestei cărți. Primul lucru determinant a fost dragostea ei pentru dumneavoastră , pentru neamul căruia îi aparține iar a doua motivație cred că a fost durerea. Nu poți avea o astfel de motivație dacă nu simți nevoia neamului tău. Și când vorbim despre dumneavoastră ,despre armeni, cred că putem identifica o mare durere. Pentru că nu pot să spui că nu există durere acolo unde în vatra strămoșească mai sunt 2-3 milioane de suflete și în diasporă sunt 8-10 milioane”. Ceva nu este bine. “

Azaduhi Benlian “Această epopee ia naștere în secolul al IX lea sub influența luptelor crâncene duse de poporul armean contra năvălitorilor arabi. Epopeea este cunoscută cu mai multe denumiri ,având 4 ramuri ,evenimentele desfasurandu-se pe 4 generații: Sanasar și Bagdasar (ramura I), Mher cel Mare/Mher Leul (ramura II) ,David din Sasun (ramura III), Mher cel tânăr (ramura IV) .Se pare că ,totuși, personajele istorice au existat și au stat la baza creării acestor eroi, înzestrați cu puteri supranaturale ,care au luptat contra dominației arabe și s-au remarcat prin vitejia lor . Prototipul acestor personaje există în mitologia armeană. Dzovinar este zeiță a apei, a mării și a ploii în mitologia armeană. Cunoscută și ca „fiica mărilor”, ea este descrisă ca o divinitate feroce și înfocată care stârnește furtunile și aduce ploaia prin furia ei. Ea dă naștere la doi gemeni Sanasar și Bagdasar care sunt frații gemeni legendari din faimoasa epopee armeană “Vitejii din Sasun” (“Sasna Țrer”). Aceștia reprezintă prima generație de eroi a mitologiei armene și sunt recunoscuți ca întemeietori ai cetății Sasun. Sanasar este chiar Haik Nahapet ,întemeietorul și conducătorul poporului armean. Istoria lor este marcată de fapte ieșite din comun. S-au născut în urma căsătoriei prințesei armene Dzovinar cu un rege arab, copiii moștenind o forță supranaturală. După ce se întorc în ținuturile strămoșești, ei pun bazele fortăreței Sasun, devenind protectorii poporului armean. Deși luptă împreună, Bagdasar se căsătorește, dar moare fără urmași, în timp ce Sanasar dă naștere liniei din care se va trage legendarul erou David din Sasun. Epopeea există în câteva zeci de variante și mulți scriitori armeni au prelucrat-o printre care și Hovanes Tumanyan, Avedis Isahachyan ,Yeghishe Charentz. Marele muzicolog și compozitor armean Komitas a prelucrat melodiile din pasajele cântate în epopee. Alți artiști au creat opere de artă cu acești eroi ,Hagop Kogloian, Eduard Isabekian și alții au creat tablouri și compoziții pe baza epopeei, s-a scris operă și balet de către Edgar Hovanessian. Sunt statui cu Dzovinar împreună cu gemenii, desene animate și grafică.”

D-na profesor Arșaluis Sarchisian Gurău ”Mulțumesc d-lui dr.Liviu Merdinian și întregului comitet pentru disponibilitatea de a-mi acorda acest prilej pentru desfășurarea acestui eveniment. D-lui editor Taner Murat pentru discursul frumos pe care l-a ținut , paralela pe care a făcut-o între un card de identitate personal și un card de identitate metaforic al unui popor, o paralelă foarte inspirată. Mulțumesc și d-nei Azaduhi Benlian pentru lucrurile inedite pe care nu le știam și le-am aflat din prezentarea sa “.

Evenimentul s-a încheiat cu acordarea de autografe din partea autoarei.

Felicitări d-nă Arșaluis ,pentru această nouă realizare! Traducerea unei cărți este o adevărată artă, iar dumneavoastra ați reușit să transmiteți nu doar cuvintele, ci și emoția și esența acestei cărți. O traducere minunată pentru o carte pe măsură! Felicitări doamnei Azaduhi Benlian și d-lui Taner Murat pentru frumoasele expuneri.

 Mulțumiri organizatorilor și participanților la eveniment.

Hasmig ANANIAN

Fotografii Alisa Avachian

by Mihai Stepan Cazazian