Mihai Stepan Cazazian

30 DE ANI de la recunoașterea independenței Republicii Armenia de către România și stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale (1991)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Armenia și-a redobândit independența în contextul destrămării Uniunii Sovietice. La 23 august 1990 Sovietul Suprem de la Erevan a adoptat declarația de suveranitate a Armeniei și noua titulatură a statului – Republica Armenia.

Peste un an, la 23 august 1991, Armenia se declară independentă, hotărâre validată printr-un referendum democratic, desfășurat la 21 septembrie 1991, când peste 90% din votanți s-au pronunțat pentru independență. La 23 septembrie 1991, Parlamentul din Armenia a proclamat oficial independența de stat.

România a recunoscut independența Republicii Armenia la 11 decembrie 1991.

La câteva zile, a urmat vizita la București a ministrului de externe armean Raffi Hovannisian, în perioada 16-17 decembrie. Ministrul armean a avut convorbiri cu omologul român, Adrian Năstase şi a fost primit de preşedintele României, Ion Iliescu. La încheierea convorbirilor, la 17 decembrie 1991, au fost semnate Protocolul privind stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Republica Armenia şi Protocolul privind consultările între cele două Ministere de Externe.

În perioada 18-20 aprilie 1994, a avut loc vizita oficială în România ministrului afacerilor externe al Republicii Armenia, Vahan Papazian. Acesta a avut convorbiri cu Ion Iliescu, preşedintele României şi cu Nicolae Văcăroiu, prim-ministru. A fost semnată cu acest prilej o Convenţie Consulară între România şi Armenia și a fost deschisă oficial Ambasada Republicii Armenia la Bucureşti.

În perioada 19-20 septembrie 1994, a avut loc prima vizită în România a Preşedintelui Armeniei. La invitaţia omologului său român, preşedintele Armeniei, Levon Ter Petrosian a efectuat o vizită de două zile la Bucureşti. A fost prima vizită a unui preşedinte armean, de la obţinerea independenţei, în România.

În data de 20 septembrie preşedintele Levon Ter Petrosian s-a întâlnit cu membri ai comunităţii armene la centrul cultural şi spiritual din Bucureşti. A fost întâmpinat de deputatul Varujan Vosganian, IPS Arhiepiscop Dirayr Mardichian, Arhim.dr. Zareh Baronian reprezentanţi ai comunităţilor din Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Suceava.

Prin Decretul Prezidenţial nr. 28/132 din 13 iulie 1995, a fost înfiinţată Ambasada României în Republica Armenia, cu sediul la Erevan.

Aceste materiale fac parte din viitoarea expoziţie dedicată aniversării a 30 de ani de relaţii diplomatice între România şi Republica Armenia, organizată de Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ambasada Republicii Armenia în România.

Expoziţia a fost realizată de echipa Arhivelor Diplomatice în parteneriat cu Uniunea Armenilor din România şi Muzeul Colecţiilor de Artă – Muzeul Naţional de Artă al României.

sursa https://www.facebook.com/arhivelediplomaticeMAE

3 Responses to 30 DE ANI de la recunoașterea independenței Republicii Armenia de către România și stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale (1991)

  1. Gabriel Antonie December 11, 2021 at 6:41 pm

    Dupa treizeci de ani de relatii diplomatice ar fi cazul ca Romania sa recunoasca genocidul armean din 1915.

  2. Garabet Haciaturian December 11, 2021 at 8:19 pm

    Remarca d-lui Gabriel Antonie imi ridica mingea la fileu pentru ca si eu consider ca singura pata intunecoasa din domeniul relatiilor diplomatice dintre Romania de astazi si Armenia este nerecunoasterea de catre Romania a genocidului armean din 1915 . Am mai combatut aceasta lipsa de realism politic intr-un comentariu la articolul Andreei Pavel reluat anul trecut de publicatia Ararat ,dupa ziarul Libertatea, articol intitulat “Cand politicieanii stabilesc daca a fost sau nu genocid.Cum s-au indepartat Romania si Armenia dupa 1989 “. Iata ce afirma subsemnatul ,printre altele,in acel comentariu: ” Asa cum am mai declarat si altadata, imi este si mie greu sa-mi explic de ce nu se semneaza proiectul de rezolutie initiat de cei 3 deputati armeni din parlament (n.a. in acel moment aveam 3 deputati in parlament ) pentru recunoasterea genocidului armean , daca tinem cont ca : a.rezolutia ar fi un blam la adresa autoritatilor Imperiului Otoman care nu mai exista de mult si nu la adresa populatiei ( care in multe cazuri i-a ascuns pe armeni de fortele de ordine , salvandu-le viata) b.nu cred ca intreprinzatorii turci care au investit in Romania si-ar simti amenintate afacerile si ar pleca din Romania daca parlamentul recunoaste genocidul armean c.este surprinzatoare atitudinea pasiva a multor parlamentari referitoare la condamnarea autoritatilor Imperiului Otoman , in conditiile in care acesta a incasat ani de zile tribut ,peschesuri si mita de la Principatele Romane (peschesurile si mita aducandu-si contributia la aparitia fenomenului coruptiei si in Principatele Romane) d. asa cum e mentionat si in articol , de votul din Camera Reprezentilor si Senatul S.U.A. de recunoastere a genocidului e. nu in ultimul rand vreau sa afirm ca mai important decat recunoasterea genocidului armean de catre guverne si parlamente ,recunoastere care nu schimba cu nimic situatia materiala a poporului armean ea avand o semnificatie morala care are si ea valoarea ei , este retrocedarea bunurilor si teritoriilor armenesti iar cel care trebuie sa se lupte si sa le obtina este poporul armean in integralitatea sa ,prin deschiderea unui proces bine documentat, printr-o actiune calibrata cu puterile mondiale , la un tribunal international , cu jurisdictie in domeniul modificarii granitelor (mentionez aici ca Tratatul de la Sevres nu a fost respectat fiind sabotat de Tratatul de la Lausanne) si al retrocedarilor bunurilor ” .Nimic din ce am afirmat nu si-a pierdut valabilitatea dar totodata nimic nu s-a schimbat in ceea ce priveste pozitia Romaniei, nici macar dupa vizita celor 3 ministri de externe in Caucazul de Sud din luna iunie a.c , unul din cei 3 ministri fiind dl. Bogdan Aurescu ,ministrul nostru de externe. Mentionez ca vizita a fost organizata ca urmare a mandatului primit de la Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe ?i Politic? de Securitate, Josep Borrell . Citez in continuare din comunicatul de presa al M.A.E. roman din 25.06.2021 fragmentul dedicat relatiilor bilaterale romano-armene , in viziunea d-lui ministru :” În plan bilateral, ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în discu?ia cu pre?edintele armean, fundamentele solide ale rela?iilor româno-armene: prietenia istoric? dintre popoarele român ?i armean, precum ?i contribu?ia comunit??ii armene din România la realiz?rile în planul culturii ?i spiritualit??ii române?ti. România a fost prima ?ar? care a recunoscut independen?a Republicii Armenia ?i a stabilit rela?ii diplomatice cu aceasta, în anul 1991, moment de la care anul acesta se vor împlini 30 de ani. ” Pana aici suntem impreuna,spune printre randuri dl.ministru.Nu vi se pare ca stagnam de 30 de ani in aceasta halta si ca ar fi cazul sa miscam trenul spre statia urmatoare?Nu intamplator am folosit limbajul de tip feroviar intrucat este de stringenta actualitate in zona Caucazului de Sud demararea de tratative despre deblocarea unor cai de comunicatie transfrontaliere “prietenii (Armeniei) stiu de ce “. Lumea se misca , noi de ce nu ne miscam si asta in conditiile in care atat Uniunea Europeana cat si S.U.A. au deszavorat macazul , ca sa vorbesc tot in limbaj feroviar?

  3. Garabet Haciaturian December 16, 2021 at 11:20 pm

    Vad ca fragmentul din comunictul M.A.E. din 25.06.2021 a avut de suferit din cauza diacriticelor, redau fragmentul fara diacritice:”In plan bilateral, ministrul Bogdan Aurescu a evocat, in discutia cu presedintele armean, fundamentele solide ale relatiilor romano-armene: prietenia istorica dintre popoarele roman si armean, precum si contributia comunitatii armene din Romania la realizarile in planul culturii si spiritualitatii romanesti. Romania a fost prima tara care a recunoscut independenta Republicii Armenia si a stabilit relatii diplomatice cu aceasta, in anul 1991, moment de la care anul acesta se vor implini 30 de ani. “.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *