150 ani de la naștere / HOVHANNES TUMANYAN : “DURERE ARMEANĂ”

Durere armeană, amarnică mare,
Vîrtej ce vuieşte mereu;
Pe neagra întindere făr` de hotare
Înoată biet sufletul meu.
Se-nalţă adesea cu oarbă mînie
Să cate vreun ţărm, liniştit;
Coboară adesea, căci hău-l îmbie
În liniștea-i fără sfîrsit.
Dar nu va ajunge-n străfundul de mare
Şi-n van ţărmul cată mereu.
În jalea armeană, cea făr’ de hotare,
Se zbate biet sufletul meu…