Sînt rare momentele cînd nu stiu ce sa scriu în acest colt de pagina. De obicei exista un subiect al zilei, un eveniment. De aceasta data am mai multe. Semnarea protocoalelor ar fi unul. Dar am comentat deja tema si puteti citi si în acest numar despre ele. Madagh-ul de la biserica din Constanta este un subiect ce poate fi comentat în fiecare octombrie. Pentru ca armenii de la malul marii au ramas, as zice, unici în felul lor. Doar aici, fara sa supar pe alti conationali, te mai duce gîndul la atmosfera de alta data. A armenilor ce soseau în portul Constanta dupa 1920, deschideau magazine si faceau comert cu coloniale. Expozitia lui Ervant Nicogosian este un alt subiect. Pictorul orb, cum i se mai spune, întrucît de cîtiva ani maestrul nu mai vede, a reusit sa organizeze aceasta expozitie în care a prezentat lucrari realizate în acesti ultimi ani de întuneric. Un alt subiect ar fi aniversarea marelui Haig Acterian care, iata, înca ne surprinde prin tot ceea ce a scris chiar si prin cele cîteva scrisori inedite aflate în Arhivele Statului. Am putea vorbi si despre retrospectiva Alexandru Tatos, regizorul de film prea repede uitat sau despre Meliné Poladian care s-a stins de curînd. A fost un om deosebit, a scris pîna în ultimele clipe ale vietii ei. Era o fina cunoscatoare a culturii si literaturii armene. Chiar m-a sunat cu cîteva zile înainte de a trece în lumea de dincolo spunîndu-mi ca pregateste un nou studiu despre cultura si limba armeana si spera sa-l termine pîna la sfîrsitul anului pentru a-l preda editurii Ararat. Am mai putea vorbi despre… Dar ma opresc aici.

by Mihai Stepan Cazazian