„Am semnat protocoalele cu Turcia fara conditii preliminare, dar asta nu înseamna ca am dat uitarii toate problemele“

Între 9 – 11 noiembrie au avut loc la Cluj Zilele Filmului Armean, organizate de Ambasada Armeniei, Uniunea Armenilor din România filiala Cluj si Casa Municipala de Cultura. Excelenta Sa Yeghishe Sargsyan, prezent la deschiderea festiva, a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu.

Relatiile cu armenii din România

Domnule ambasador sînteti la Cluj pentru a doua oara în acest an. Ce va face sa reveniti?

Vin cu placere la Cluj. Îmi place orasul si locuitorii sai, îmi place publicul numeros interesat de istoria si cultura armeana, în cazul de fata de filmele despre Armenia.

Care sînt relatiile dintre Ambasada Armeniei la Bucuresti si armenii din România?

Noi reprezentam Armenia – patria mama – iar armenii din România, chiar daca sînt bine integrati în societatea româneasca, au sentimente de atasament pentru Armenia si tot ceea ce vine de acolo. Traind atît de departe si dorind sa afle ce se petrece acolo, ne revine noua rolul de a-i informa despre situatia actuala din Armenia. Organizam proiectii de filme si expozitii despre Armenia, pentru a prezenta cum traim acum. Colaboram cu Uniunea Armenilor din România si cu Biserica Armeana.

Cea de a III-a Republica Armeana

Va rog sa-mi spuneti cîteva cuvinte despre tara dvs., despre situatia economica si sociala din Armenia.

Armenia actuala, cea de a III-a republica, a fost înfiintata în 1991. Ea nu a împlinit nici douazeci de ani, în timp ce Armenia are peste trei mii de ani vechime, datînd din veacul al VIII-lea înainte de Hristos. Statul armean s-a destramat în veacul al XIV-lea, teritoriul Armeniei Mari fiind împartit între mai multe imperii. Statul armean avea sa se reînfiinteze la începutul veacului XX. În perioada aceea teritoriul Armeniei era împartit între Imperiul Otoman si Imperiul tarist. Pe acesta din urma s-a înfiintat prima Republica Armeana. Majoritatea populatiei era formata din armenii localnici, însa cîteva sute de mii au venit din partea vestica a Armeniei istorice, care apartinuse Imperiului Otoman. Erau supravietuitorii deportarilor din Anatolia, ai genocidului din 1915. Prima Republica Armeana s-a creat în 1918, pe teritoriul locuit de armeni în Imperiul Rus. În 1920 s-a proclamat cea de a doua republica: Republica Sovietica Socialista Armeana. Cea de a treia republica, Republica Armenia înfiintata în 1991, are o populatie de 3.300.000 de locuitori si un teritoriu de 30.000 de kilometri patrati.

În Armenia traiesc si minoritati?

Armenii reprezinta peste 90% din populatia tarii, dar alaturi de ei traiesc si alte nationalitati precum: kurzi, rusi, ucraineni, evrei.

Spuneti-mi cîte ceva despre economia Armeniei si modul în care a fost afectata de destramarea Uniunii Sovietice.

Asemenea celorlalte foste republici sovietice, odata cu trecerea de la sistemul de economie centralizat si planificat la economia de piata, ne-am confruntat cu probleme serioase. La începutul anilor 1990 situatia noastra a devenit si mai grava din cauza conflictului din Nagorno Karabagh. De fapt, putem spune ca a avut loc un razboi între Azerbaidjan si armenii din Nagorno Karabagh, motiv pentru care doua dintre tarile vecine, Turcia si Azerbaidjanul, au întrerupt relatiile diplomatice cu noi. Frontierele cu aceste tari au ramas închise pîna în prezent.

În aceste conditii cine sînt principalii dvs. partenerii comerciali?

Politica economica a Armeniei se bazeaza pe complementaritatea cu vecinii sai, dar ne-am orientat si catre Uniunea Europeana. Avem relatii bune cu ceilalti doi vecini Iranul si Gruzia, Rusia este un partener economic strategic, dar cooperam si cu SUA si tarile europene. În perioada sovietica Armenia se numara printre cele trei republici sovietice care furnizau componente electronice si tehnologie informatica, însa erau dezvoltate si alte ramuri ale economiei, precum industria chimica si metalurgia neferoaselor (aluminiu, cupru, molibden) si agricultura. Din pacate criza determinata de situatia politica le-a afectat pe toate si în prezent depindem foarte mult de import. Criza economica actuala se face simtita si la noi.

Sanse pentru normalizarea relatiilor cu Turcia si a situatiei din regiune

În primavara, cu prilejul vizitei precedente la Cluj, spuneati ca relatiile dintre Armenia si Turcia erau tensionate si frontierele dintre cele doua tari erau închise. Între timp s-au produs schimbari semnificative. La 10 octombrie 2009 au fost semnate protocoalele dintre ministerele de externe ale Armeniei si Turciei. Ce însemnatate a avut acest eveniment?

Înainte de semnarea protocoalelor, între Armenia si Turcia nu existau relatii. Nu putem spune ca ar fi fost tensionate, pentru ca ele erau inexistente. Nu aveam relatii diplomatice, granitele dintre cele doua tari erau închise si sînt închise si în prezent. În cele doua protocoale semnate se exprima intentia stabilirii de relatii diplomatice si normalizarii relatiilor dintre cele doua state. Noi le-am semnat fara a pune conditii preliminare. Asta nu înseamna ca am fi dat uitarii toate problemele, dar nu dorim ca ele sa constituie un obstacol în calea normalizarii relatiilor cu Turcia. Consideram ca între doi vecini trebuie sa existe relatii normale, iar frontierele lor sa fie deschise pentru comunicare, schimburi economice si culturale. Neîntelegerile pot fi rezolvate în timp, pe calea tratativelor. Sîntem în asteptarea ratificarii protocoalelor în parlamentele celor doua tari.

Cum veti reactiona daca Turcia nu recunoaste genocidul armean din 1915?

Recunoasterea genocidului este importanta în primul rînd pentru Turcia. Trebuie sa se cunoasca adevarul celor petrecute între 1915 – 1923, faptul ca în perioada anterioara în acele locuri traise o populatie armeana care astazi nu mai exista. Le-au fost distruse asezarile, casele, bisericile. Totul a fost pustiit. Au fost ucisi peste un milion de oameni, iar o jumatate de milion de supravietuitori s-a risipit prin lume. Populatia aceea a disparut. Se afirma ca ei au fost doar deportati…Dar atunci unde au disparut cu totii? Sa precizam ca deportarile au fost organizate de statul turc. Nu de cel actual, desigur, ci de statul turc de acum un veac.

Credeti ca modul în care s-a raportat Germania la genocidul evreilor poate fi un model? Ma refer la recunoasterea crimelor si plata despagubirilor.

Noi nu am pus problema astfel. Pentru noi cel mai important este ca genocidul sa fie recunoscut si asta nu pentru ca asa vor armenii, ci pentru ca este un adevar cunoscut de toata lumea si ar fi cazul sa-l recunoasca si statul turc.

Credeti ca normalizarea relatiilor dintre Armenia si Turcia poate contribui la stabilirea pacii durabile în regiune? Ma refer la relatiile dintre Armenia si Azerbaidjan? Turcia ar putea influenta Azerbaidjanul în acest sens?

Nu exista o conexiune directa între aceste procese, însa cooperarea cu unul dintre state poate influenta relatiile cu alte tari din zona. Dupa cum va spuneam, pîna în prezent n-a existat o atmosfera de cooperare în regiune, Armenia fiind izolata de unele proiecte economice.

Va referiti la Proiectul Nabucco ?

La proiectele diferitelor conducte de petrol, inclusiv Nabucco. Daca popoarele coopereaza economic exista sanse sa se rezolve si conflictele.

Care e situatia în Nagorno Karabagh, enclava armeana din Azerbaidjan?

În prezent Nagorno Karabach este o republica independenta nerecunoscuta de alte state.

Se are în vedere unirea ei cu Armenia?

Asta ramîne la decizia populatiei de acolo. Acum sînt independenti, desi nerecunoscuti.

Cine trebuie sa-i recunoasca independenta?

Conflictul este mediat de Grupul de la Minsk, din cadrul OSCE, alcatuit din Rusia, SUA si Franta, care acorda asistenta Armeniei si Azerbaidjanului pentru solutionarea problemei Nagorno Karabagh. Partea armeana considera ca cele doua tari trebuie sa gaseasca o solutie de compromis, pe cale pasnica.

Peste cît timp credeti ca se va întîmpla asta?

Din nefericire, nimeni nu poate estima durata, dar cred ca ambele tari îsi doresc o solutie cît mai rapida.

Întrebarea finala este de alta natura. De-a lungul anilor am auzit multe bancuri cu Radio Erevan. Ce ne puteti spune despre radioul si televiziunea din Armenia si despre…  Radio Erevan?

Radioul si televiziunea armeana sînt institutii publice asemenea celor similare din alte tari. Bancurile cu Radio Erevan dateaza din epoca sovietica. Ele spuneau multe adevaruri, faceam si noi haz de ele, însa nu au fost inventate în Armenia ci în afara ei.

Ce va doriti pentru tara dvs. ?

Pace si prosperitate, ceea ce îi doresc si României.

Multumesc pentru interviu.

Andreea GHITA

dupa România Libera

by Redactor