Arhiepiscopia Armeana

ZIUA PRIMEI REPUBLICI A ARMENIEI (28 mai, 1918)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Pe 28 mai armenii din întreagă lume sărbătoresc Ziua Primei Republici a Armeniei. Se sărbătoreşte în această zi acea memorie a zilelor glorioase, când armenii fiind într-o situaţie critică, au găsit puterea de a se lupta şi a proclama prima Republică Independentă a Armeniei in anul 1918. Strămoşii noştri pentru patrie şi credinţă  au luptat de foarte multe ori, printre care cu sfinţenie comemorăm bătălia din luna mai 1918, unde ostaşul armean, cu braţul, cu sângele, cu voinţa şi dorinţa de a trăi a făurit poporul armean în bătăliile de la Sardarapat, Baş-Aparan, Gharachilisa.

         Luna mai, încă o dată a fost martoră la voinţa armenilor de a sta faţă-n faţă cu moartea şi a o birui. În faţa poporului armean încă o dată era pusă problema de a fi sau a nu fi. Situaţia era aşa de fatală, încât Aram Manukyan şi generalul Movses Silikyan propun S.S. Catolicosului Kevork al V-lea Surenianţ să părăsească Echmiadzinul.Dar  S.S. nu numai că refuză propunerea, ci şi cheamă la luptă armata descurajată, populaţia civilă la o nouă bătălie de la Avarayr pentru apărarea cinstei, a valorilor naţionale şi a tuturor sacralităţilor. La ordinele sale au bătut clopotele Catedralei de la Sf. Echmiadzin şi a tuturor bisericilor, care nu s-au oprit până la sfârşitul bătăliei victorioase de la Sardarapat. La auzul clopotelor, se adună lângă biserică popolaţia oraşelor, miile de refugiaţi, scăpaţi de la masacrele din Împeriul Otoman, sătenii din împrejurimi. Patriarhul oficiază slujba, apoi cu o voce plină de cutezanţă, se adresează poporului, spunând:  ,,dacă ostaşii armeni şi poporul nu o să poată opri pe inamic, dacă nu sunt în stare să apere sacralităţile noastre, mai bine eu mor  aici, pe pragul  Sf. al Catedralei….’’. Patriarhul îi binecuvânteză şi îi trimite pe front mai bine de 500 de clerici, care la rândul lor îi îmbărbătau pe ostaşi,  pe ţăranii şi populaţia venită să lupte, mergând chiar în faţa lor la luptă. Luna mai încă o dată devine o linie de demarcaţie între viaţă şi moarte pentru poporul armean.

Şi iată în aceste zile eroice, pe 28 mai, Consiliul Naţional Armean, la Tiflis,  proclamă Republica Armenia. Se fondează Republica Armeană Independentă.

           Această zi este sărbătorită de tot poporul armean, în Armenia, Arţakh,  Diaspora. În acea zi s-a adeverit visul secular al poporului armean, care îşi pierduse statalitatea de mai bine de jumătate de mileniu şi pentru care s-au dat lupte crâncene de către generaţii şi care s-a adeverit cu un sacrificiu şi pierderi icomensurabile. Restabilirea statalităţii în istoria poporului armean a fost un eveniment crucial şi marea sa victorie. Spiritul eroic şi vitejia poporului, victoria asupra armatei turceşti, demonstrează voinţa poporului de a trăi şi a păstra valorile milenare. De la iubirea naţională, de la unire şi de la această luptă eroică porneşte prima Republică Independentă Armeană.

În fiecare an, în această zi pentru generaţiile care urmează este ziua reînnoirii jurământului de a păstra cu sfinţenie memoria părinţilor şi al bunicilor, de a rămâne credincioşi credinţei lor luminoase, spiritului eroic, la visul lor de a vedea poporul armean unit şi Patria salvată.

         Această zi este şi o zi de rugăciune pentru toţi armenii, unde s-ar fi aflat, pentru dezvoltarea în linişte şi pace a poporului, a ţării, care trăieşte cu o speranţa nouă.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *