Mihai Stepan Cazazian

Ziua Națională a Republicii Armenia sărbătorită la București

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Vineri 21 septembrie Ambasada Republicii Armenia la București a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale. Cu acest prilej, la Centrul Cultural al Arhiepiscopiei Armene, unde a avut loc recepția,  au fost expuse cîteva volume( în facsimil) ale celor mai valoroase cărți tipărite în limba armeană.

La  această manifestare au fost prezenți Valeriu Zgonea, președinte al Camerei Deputaților, Dan Petre, secretar de stat în Ministerul de Externe, acad. Eugen Simion, vicepreședinte al Academiei Române, ambasadori ai misiunilor diplomatice acreditați la București, oameni de cultură, membri ai comunității armene din România.

Au luat cuvîntul Excelența Sa dl Hamlet Gasparian, Ambasador al Republicii Armenia, Valeriu Zgonea, președinte al Camerei Deputaților, senatorul Varujan Vosganian, președinte al UAR și acad. Eugen Simion.

Redăm mai jos cuvîntul Excelenței Sale, domnul, Hamlet Gasparian.

DISCURSUL EXCELENȚEI SALE, AMBASADOR HAMLET GASPARIAN, CU OCAZIA ZILEI NAȚIONALE A ARMENIEI

21 septembrie 2012, București

 Stimate domnule Președinte al Camerei Deputaților,

Stimate domnule Secretar de stat,

Excellences, chers collègues,

Domnule Președinte al Uniunii Armenilor,

Domnule academician,

Doamnelor și domnilor,

Dragi prieteni,

 

Doresc mai întâi să vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră prin care ați onorat această manifestare. Nu voi vorbi lung, având în vedere lista și calitatea vorbitorilor care vor urma după mine. Dar vreau să aduc mulțumiri deosebite Eparhiei Armene și Uniunii Armenilor din România care ne-au pus la dispoziție aceste săli, nu mari, dar valoroase, pentru a marca Ziua Națională a Armeniei. M-au asigurat că, întrucât aceasta este Casa Armenilor, ei și cu mine îi primim ca gazde pe oaspeți. Vă mărturisesc că mă bucur să aud și mai ales să simt această atitudine. Și, deși casa este mică, fiți indulgenți, căci importantă este căldura acestui loc. Mulțumesc Apa Nova, EximBank, VinArte, First Alco și Arca lui Noe pentru sprijinul acordat organizării acestei manifestări.

 

Dragi prieteni,

 

În acest an Armenia marchează cinci secole de tipar armean, iar Erevanul a devenit Capitală Mondială a Cărții pe 2012. Astfel, în cadrul acestor două evenimente-pereche, am hotărât să organizăm de sărbătoarea națională a Armeniei o mică expunere și să vă povestim despre istoria cărții și tiparului armenesc de pe meleagurile românești, precum și despre contribuția armenilor la dezvoltarea literaturii și găndirii române. Prima carte armeană tipărită din istorie a apărut în anul 1512 la Veneția, pe insula San Lazzaro sau, după cum i se mai spune, pe San Lazzaro degli Armeni. După aceea s-au înființat tipografii armenești la Amsterdam, Marsilia, Constantinopol, Sankt Peterburg, Tiflis, Madras și în multe alte locuri. Tipografii armenești au funcționat și aici, în România, la Iași, Galați, Frumoasa (Ciuc), Gherla (fostul Armenopolis), despre care vă vor povesti stimații domni Varujan Vosganian și Eugen Simion.

Profitând de ocazie, doresc să mulțumesc fostului ministru al culturii și patrimoniului național, domnul Kelemen Hunor, care în aprilie anul curent a participat la Erevan la ceremoniile dedicate celei de a 500-a aniversări a tiparului armenesc și decernării titlului de Capitală Mondială a Cărții pe 2012 Erevanului. Îi mulțumesc ministrului de externe al României, domnul Titus Corlățean, care pe 14 august ne-a onorat cu participarea sa, la Academia Română, alături de Catolicosul Suprem al Tuturor Armenilor, Gareghin al II-lea, la ceremonia lansării emisiunii filatelice comune româno-armene dedicate unei alte date aniversare, și anume 500 de ani de la întemeierea mănăstirii armenești Hagigadar de la Suceava.

 

Dragi prieteni,

 

Căteva exemplare a acestei cărți vor fi expuse în cadrul Festivalului de Strada de C’Arte, organizat de către Bibliotecă Centrală Universitară, iar pe aceasta cale îi transmitem mulțumiri Doamnei Director general Mireille Carmen Rădoi.

Printre altele, săptămâna viitoare, pe 29 septembrie, la Cluj va fi organizată o expoziție dedicată Cărții Armene, acțiune pentru care mulțumesc președintei filialei locale a UAR, doamna Azaduhi Varduca-Horenian, și autorităților locale.

De asemenea, vreau să mulțumesc conducerii Muzeului Satului și tinerilor armeni din România care, în cadrul sărbătorii naționale a Armeniei, desfășoară împreună Zilele Culturii Armene între 21-23 septembrie.

 

Dragi prieteni,

 

Printre altele, în acest an am avut și o altă reușită comună: s-a tradus și tipărit în limba armeană remarcabilul roman Cartea Șoaptelor al lui Varujan Vosganian care, potrivit părerii criticilor, este unul din fenomenele literare europene și mondiale contemporane. Varujan Vosganian s-a implicat personal în traducere și redactare, dându-i astfel versiunii armenești valoarea unui al doilea original. Cu ceastă ocazie mă plec în fața talentului domnului Vosganian.

Vreau să-mi exprim aprecierea deosebită și față de alți autori armeni din România, în primul rând lui Vartan Arachelian pentru intreaga sa opera si mai ales pentru serioasele sale studii dedicate lui Hagop Dj. Siruni. Cărturarul armean H. Dj. Siruni a fost unul din discipolii lui Nicolae Iorga și cel care, începând din anii ‘20 ai secolului trecut și până la exilul siberian de după război, și din nou după aceea, a avut un mare aport la fondarea și dezvoltarea școlii românești de orientalistică.

Dintre autorii contemporani trebuie să o amintesc pe doamna Anais Nersesian, cea care a publicat câteva volume despre istoria Armeniei medievale bizantine și a armenilor din România. Despre armenii din România vorbește în felul său scriitorul și publicistul Bedros Horasangian în volumul său Enciclopedia Armenilor.

O uriașă lucrare, de institut științific, a realizat Vartan Martaian la alcătuirea dicționarelor armean-român și român-armean, care sunt o importantă unealtă a cunoașterii reciproce între culturile noastre literare.

Vreau să menționez și alte nume cunoscute printre care Ștefan Agopian, Sergiu Selian, Madeleine Karacașian și Mihai Stepan Cazazian.

 

Dragi prieteni,

 

Dacă tot e rîndul mulțumirilor, apreciem în mod deosebit disponibilitatea și implicarea ministerelor de externe și al culturii și patrimoniului național care și-au dat acordul pentru organizarea, la anul viitor, în România, a unor manifestări științifice și culturale dedicate patrimoniului cultural armenesc din România. Acestea se vor desfășura în cadrul Programului interguvernamental privind colaborarea în domeniile culturii, educației și științei pe care, în paralel cu dialogul politic, cu Parteneriatul Estic și Cooperarea în cadrul bazinului Mării Negre, cu cooperarea în cadrul structurilor internaționale și cu legăturile economice, îl considerăm un instrument important din perspectiva adâncirii și dezvoltării relațiilor la nivel de stat dintre România și Armenia.

Împreună am parcurs un drum lung și sunt sigur că și în viitor vom parcurge o cale lungă în numele unei Europe pașnice, solidare și prospere, în numele unei lumi pașnice, solidare și prospere. Așadar, înainte de a-i da cuvântul domnului Președinte Valeriu Zgonea, căruia îi vor urma la cuvânt domnii Varujan Vosganian și Eugen Simion, aș dori să scandez:

Trăiască Armenia!

Trăiască România!

Trăiască prietenia armeano-română!

 

 

 

 

  •  
  •  

2 Responses to Ziua Națională a Republicii Armenia sărbătorită la București