Mihai Stepan Cazazian

Ziua Independenței Armeniei. Înaltă răspundere față de provocările moderne

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

ankax
Comunicat de presă – Ambasada Republicii Armenia

Cu 20 de ani în urmă, la 24 aprilie 1994, la București s-a deschis ambasada celei de a treia Republici a Armeniei. Cu aproape doi ani și jumătate înainte de aceasta, la 11 decembrie 1991, România recunoscuse independența Armeniei. În secolul al 20-lea România mai recunoscuse o dată independența Armeniei, punându-și la 10 august 1920 semnătura sub Tratatul de la Sevres, ce părea că închide cea mai neagră pagină din istoria armenilor.

Într-adevăr, în timpul Primului Război Mondial si în anii tulburi ce i-au urmat, armenii au suferit cele mai mari pierderi dintre toate popoarele europene: armenii au dat fiecare a zecea victimă a războiului, în marea majoritate din populația civilă, cu toate că despre aceasta analele războiului păstrează tăcerea, iar astăzi, în cadrul manifestărilor ce marchează 100 de ani de la această tragedie devastatoare, faptul acesta este aproape ignorat.

Sub pretextul Primului Război Mondial, între anii 1915-1916, fiind deportati din locurile lor de baștină în Imperiul Otoman de regimul Junilor Turci, fragmentele poporului armean — deposedat de bunuri, supus persecuțiilor, maltratărilor și masacrelor s-au risipit în întreaga lume. O parte acestora s-au adunat pe micul teritoriu al Armeniei de Est unde, alături de conaționalii lor răsăriteni si au restabilit statalitatea Armeniei ce fusese timp de secole întreruptă. La 28 mai Armenia și armenii din întreaga lume marchează Ziua primei Republicii — astăzi deja pentru a 96-a oară—, iar Ziua Națională a celei de a treia Republici este considerată data de 21 septembrie când, în 1991, Armenia si-a proclamat independenta printr-un referendum, iesind din componenta URSS.

Desi între Armenia din 1920 si cea din 1991 existau diferente enorme — prima era o țară a orfanilor și epidemiilor, de trei ori dezmembrată, care abia și-a păstrat existența timp de doi ani și jumătate în vâltoarea războaielor, înainte de a intra sub dominatia bolsevică, în timp ce a doua era una dintre republicile cele mai dezvoltate în plan științific și industrial din Uniunea Sovietică—, ultima a moștenit urmările grele ale Primului Război Mondial si ale excesului bolșevic. Prin urmare, în afară de prăbușirea economică și grele probleme sociale determinate de dezmembrarea URSS, noua generație din Armenia s-a confruntat, din păcate, cu război, conflict nesoluționat și relații dificile cu doi dintre vecinii săi, condiții care încă împiedică dezvoltarea economică a Armeniei.

 

Pornind de la conditiile create si având constiinta noilor realități internaționale, Armenia depune toate eforturile pentru reglementarea pe cale diplomatică a conflictului din Nagorno-Karabah în cadrul medierii Grupului de la Minsk al OSCE, pe baza celor trei principii — nerecurgerea la forță sau la amenințarea cu forța, integritatea teritorială și dreptul la autodeterminare al popoarelor.

Armenia este pregătită să normalizeze relațiile cu Turcia prin implementarea Protocoalelor semnate cu Turcia la Zürich în 2009, ce prevăd — fără condiții prealabile — stabilirea relatiilor diplomatice si deschiderea granitei armeano-turce, pe care partea turcă în mod unilateral o ține închisă de 20 de ani. Comunitatea internațională speră că, în pragul centenarului Genocidului Armean, pe care umanitatea îl va comemora în 2015, Guvernul turc va arăta o constiință clară și va dovedi responsabilitate în a-și respecta semnătura pusă pe aceste Protocoale si a-si reglementa relatiile cu Armenia.

Reglementarea relatiilor cu vecinii este mai mult că urgentă, atunci când în regiunile din apropierea noastră, în special în Șiria și în Irak, se desfășoară evenimente extrem de îngrijorătoare, în urma cărora și armenii, printre alte comunități creștine, sunt urmăriți și persecutați, o parte dintre aceștia refugiindu-se în Armenia.

Noi vedem în România o țară prietenă, de care ne leagă o prietenie si o solidaritate seculară. Fidelă spiritului acestei prietenii, Armenia își dezvoltă relațiile sale cu România în cele mai diverse domenii, la nivel bilateral si în forurile internationale.

Ultimii 23 de ani din relațiile româno-armene au arătat că cel mai bun rezultat se obține atunci când popoarele și țările țin cont de interesele fiecăruia, ceea ce este o condiție și o garanție a coexistentei pașnice și a stabilității internaționale. Conștientă de posibilitățile și rolul său, Armenia își clădește relațiile externe printr-o astfel de abordare, dorind să-și aducă aportul la un viitor mai drept, mai sigur și mai prosper.

http://www.agerpres.ro

  •  
  •