Mihai Stepan Cazazian

Zilele Culturii Armene la Cluj

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

Dacă e ultima sâmbătă din septembrie  atunci la Cluj au loc Zilele Culturii Armene. Această sărbătoare a minorităţii armeneşti, instituită în 2012, a intrat deja în calendarul cultural clujean şi e aşteptată cu nerăbdare, pentru că de fiecare dată aduce în faţa locuitorilor Oraşului Comoară alte şi alte aspecte ale istoriei, religiei, etnografiei, artelor frumoase, muzicii şi dansului acestei populaţii trăitoare de peste patru veacuri pe meleagurile transilvănene.

De-a lungul anilor clujenii au admirat: cărţile vechi armeneşti, minunatele costume armeneşti de odinioară, dar şi cele moderne, inspirate de ele, au avut prilejul să vadă exemplare din colecţia de tablouri votive ale bisericii armeano-catolice din Gherla, să afle mai multe despre legendarul episcop Oxendius Vărzărescul, întemeietorul Oraşului Armenesc, dar şi despre Kristóf Szongott, autorul monografiei acestui oraş. De fiecare dată evenimentul a primit un plus de culoare prin evoluția formațiilor de dansuri armenești Hayakhagakh din Gherla și Nur din Cluj, dar și ale altor formații invitate din țară.

Ediţia din acest an, desfăşurată, sâmbătă, 29 septembrie, în locaţia deja consacrată a sălii mari din Clădirea Redutei, sediul primitor al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a reunit un public numeros care a fost așteptat cu un program interesant și divers.

Filmul portret despre Bedros Zacharias, ultimul vorbitor de limbă armeană din localitatea Frumoasa (Harghita) – unde ființa una dintre cele patru parohii armeano-catolice din Transilvania – a impresionat prin figura bătrânului nonagenar (din păcate trecut la cele veșnice) care cunoștea limba, istoria și cultura armeană și era profund atașat de ele. În același timp din cuvintele rostite cu voce tremurătoare de Bedros (Péter bácsi) răzbăteau înțelepciunea și resemnarea unei vieți trăite în diaspora, confruntată iremediabil cu spectrul împuținării și asimilării. Filmul realizat cu multă pricepere şi empatie a vădit talentul tinerei realizatoare, Armine Vosganian.

Proiecția filmului a fost încadrată între două momente animate: dansurile prezentate de tinerii din formația – deja consacrată – Hayakhaghakh, din Gherla, condusă cu dăruire de Erika Esztegár,  și de cântecele armenești interpretate de frumoasele şi talentatele surori Kassabian: Kamilla, Agnes si Zselyke.

Una dintre rațiunile pentru care iniţiatorii Zilelor Culturii Armene din Cluj – Azaduhi  Varduca-Horenian, pe atunci preşedinta UAR Cluj, şi regretatul Mircea Maximilian Tivadar – au ales ca ele să fie organizate în ultima zi de sâmbătă din septembrie a fost aceea că este suficient de aproape de Ziua Naţională a Armeniei, dar nu coincide cu ea. În aceste condiţii ar putea participa la acest eveniment şi ambasadorul Armeniei în România. La cea de a VIII-a ediţie a Zilelor Culturii Armene din Cluj a participat şi E.S. Sergey Minasyan, ambasadorul Armeniei la Bucureşti, aflat la cea de a doua sa vizită la Cluj. Spre surpriza şi plăcerea participanţilor, Excelenţa Sa a vorbit şi în limba armeană, subliniind importanţa evenimentului şi muncii organizatorilor săi, precum şi coincidenţa simbolică a faptului că în acest an ambele ţări – Armenia şi România – îşi marchează Centenarul.

Figura marcantă a lui Mircea Maximilian Tivadar, trecut la cele veşnice în primăvara acestui an,  a fost evocată atât de ambasadorul Armeniei, cât şi de toţi cei care au rostit alocuţiuni: Karen Attila Sebesi, preşedintele UAR Cluj, István Vákár, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi membru al Uniunii Armenilor, şi Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei,amfitrionul desăvârşit al tuturor Zilelor Culturii Armene din Cluj, dar şi al altor evenimente organizate de naţionalităţile conlocuitoare.

În final, Karen Attila Sebesi, a adus la cunoştinţa publicului că în luna noiembrie va fi vernisată o expoziţie despre dublul Centenar, cel al României și al Republicii Armenia, găzduită de aceeaşi instituţie.

 

Andrea Ghiţă