Admin

Zilele Comunitatii Armene la Galati

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Galati_650_250O comoara înca necercetata

Actiunile au debutat joi 3 septembrie la ora 11 în Sala Eminescu a Bibliotecii „V.A Urechia“ în prezenta reprezentantei minoritatilor în Consiliul Judetului, doamna Laura Teodor, a presei si televiziunii, a directorului Directiei de Cultura a Judetului Galati, domnul Sergiu Dumitrescu si a liderilor locali ai altor minoritati. Deschiderea a fost facuta de directorul Bibliotecii „V.A Urechia“, domnul Ilie Zanfir  care a inaugurat  expozitia ce a cuprins 5 panouri despre cultura, religia, istoria armenilor pe pamînt românesc precum si 5 vitrine cu carte veche armeneasca, din fosta biblioteca a comunitatii armene din Galati donate si pastrate, începînd cu anul 1948, atunci cînd fosta scoala armeana a fost ocupata de sovietici. Fondul de carte, format din peste 1000 de titluri, detine exemplare tiparite anterioar anului 1800. Expozitia a mai cuprins carti aparute la Editura Ararat în ultimii ani si cele doua publicatii Ararat si Nor Ghiank care au fost oferite participantilor.

În cuvîntul sau profesorul si directorul Bibliotecii Ilie Zanfir a vorbit despre rolul si importanta armenilor în viata culturala, sociala, economica si politica a orasului Galati, mentionînd cîteva nume ce au facut cinste acestui oras dunarean: profesorul Virgil Magearu, omul politic Grigore Trancu Iasi  sau reprezentanti de vaza ai familiilor Goilav, Missir, Navasart, Aburel, Ciomac, Seferian sau Borvizeanu .

În continuare domnul Bedros Aharonian, presedinte al Consiliului Parohial si al Filialei UAR, a facut un scurt istoric al armenilor vorbind de preocuparea Consiliul Parohial pentru mentinerea credintei armene în atragerea enoriasilor spre a veni la biserica,  pastrarea limbii si a traditiilor armenesti. Domnia sa a vorbit despre rezultatele obtinute din 1996 pîna în prezent.

La rîndul sau profesorul Dan Kirkorian a avut un dialog cu participantii privind originea si rolul armenilor din România si a vorbit despre deosebirile din cultul armean si cel ortodox.

A urmat prezentarea expozitiei de diplome si medalii a veteranului Mihai Draghici.

„M-am apucat de alergat la 58 de ani“, ne-a spus maratonistul Mihai Draghici, un armean galatean campion, la cei 80 de ani ai sai, la probe grele de atletism, care  a adus medaliile si cupele sale. Urmas al unui viteaz decorat în Primul Razboi Mondial, alergatorul se pregateste sa participe la Balcaniada de  la Izmir.

În timpul prezentarilor au fost proiectate imagini din Armenia, însotite de muzica si dansuri armenesti precum si imagini de la diferite manifestari ale comunitatii armene din Galati.

Armenii despre propriile valori

Vineri (4 septembrie) seara, la Biblioteca „V.A. Urechia“ din Galati au continuat manifestarile organizate de institutie cu membrii comunitatii armene, începute cu o zi mai înainte. La întîlnirea unde s-au aflat reprezentantii mai multor comunitati din oras a participat deputatul armean Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minoritatilor nationale. Domnul deputat a vorbit celor prezenti despre valorile culturii armene si a raspuns întrebarilor venite din public. La Galati s-a aflat si redactorul-sef al publicatiilor  Ararat si Nor Ghiank, Mihai Stepan Cazazian, care a vorbit despre Editura Ararat ce a tiparit  peste 150 de titluri de carte în ultimii 15 ani.

Tot Mihai Stepan Cazazian a facut cea mai succinta descriere a poporului armean: „Biserica – scoala – tiparituri. Acolo unde ne întemeiem o comunitate, primul lucru pe care îl facem este sa ridicam o biserica, apoi sa construim o scoala si nu în ultimul rînd sa ne perpetuam cultura si valorile prin scris“.
La sfîrsit a fost proiectat filmul documentar, „Strunga”, nominalizat la doua festivaluri ale genului, despre soarta a 200 de copii armeni ajunsi în România dupa ce parintii lor au murit în masacrele din Imperiul Otoman, în 1915.

Traditie ortodoxa dar cu specific

Profesorul Kirkorian spunea ca bisericile armenesti, cu exceptia unora mai noi, nu au peretii pictati, ci poarta icoane mari. De ce? Pentru ca, siliti sa pribegeasca de-a lungul istoriei, nu si-au lasat decît zidurile bisericilor sa fie pîngarite, luînd sfintii cu ei, în icoane… Astfel, bisericile au calatorit cu ei în lume!
O mîna de oameni, urmasii armenilor care si-au ridicat cîndva case si acareturi în vatra orasului, urmasii marelui economist si sociolog galatean Virgil Madgearu, farmacistului Aburel, omului de afaceri stefan H. stefan, care mai are, dupa mai bine de un veac, case înca nedarîmate de urgia vremurilor, s-au adunat duminica (6 septembrie) dimineata, batrîni sau oameni în puterea vîrstei, în fata acestor mari icoane la Biserica apostolica ortodoxa armeana „Sfînta Maria“, din cartierul Mazepa.

Aveau sa fie rasplatiti: urma sa slujeasca, venit din Capitala, parintele Radu Kircor Holca, care tine slujba, în armeneste si româneste, cam o data pe luna, în mai multe orase moldovene.

„În ultima luna, noi, Biserica Ortodoxa Armeana, am avut trei evenimente. Trei mari sarbatori au luminat Biserica noastra“, a spus parintele Holca adunarii. Este vorba despre un pelerinaj la Roman, pe 15 august, la biserica armeneasca sfintita acolo acum 400 de ani. O zi mai tîrziu, a fost hramul bisericii armenesti de la Suceava. Al treilea eveniment este cel de azi de la Galati.
Parintele le-a oferit în final enoriasilor azima sfintita si struguri binecuvîntati, neuitînd sa salute prezenta presedintelui comunitatii, Bedros Aharonian – „stîlpul bisericii“ de la Galati, presedinte al Consiliului Parohial, si cea a profesorului Dan Kirkorian, secretar al Consiliului Parohial, cel care a pus bine umarul la desfasurarea actiunilor culturale din comunitate.

Parintele Radu Kircor Holca a vizitat apoi Biblioteca „V.A.Urechia“ unde s-a întretinut cu directorul Ilie Zanfir caruia i-a multumit pentru sprijinul acordat în realizarea acestor manifestari culturale la Galati.

În final sa mentionam ca Zilele Comunitatii Armene de la Galati au fost prezentate în mass-media locala.
Felicitari tuturor celor care s-au implicat la realizarea acestor actiuni si speram ca anul viitor sa fie organizata o noua editie a Zilelor Comunitatii Armene.

La realizarea acestui material au fost folosite informatii primite de la Bedros Aharonian precum si fragmente din articolele publicate în ziarul Viata Libera din Galati (numerele din 4,5 si 7 septembrie/2009)

  •  
  •