Mihai Stepan Cazazian

ZIUA NAȚIONALĂ / Republica Armenia, 25 de ani de independență

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Republica Armenia sărbătorește la 21 septembrie Ziua națională. Prin referendumul din 21 septembrie 1991, Armenia a devenit un stat independent și democratic, în afara granițelor URSS.

dc2320d4f13e27e43fd5db199bd39ff8

Popor indo-european stabilit în Asia Mică la sfârșitul mileniului II — începutul mileniului I î.Hr., armenii ocupă în secolele VII-VI î.Hr. teritoriul fostului regat Urartu, după cum se menționează în volumul ”Mica Enciclopedie de Istorie Universală” (2002). Înglobată în Imperiul Persan (c. 550 î. Hr.), cucerită de Alexandru cel Mare (331 î.Hr.), inclusă apoi în Regatul Seleucid, Armenia a devenit în 189 î.Hr. regat independent, puternic influențat de civilizația elenistică. În timpul domniei lui Tigrane II cel Mare (95-55 î.Hr.), Armenia atinge apogeul puterii și expansiunii teritoriului.

În 301 d.Hr., regele Tiridates III a adoptat creștinismul, Armenia fiind primul stat în care acesta devine religie oficială. În 387, Armenia a fost împărțită, printr-un tratat romano-sasanid, între Imperiul Roman (1/5) și Persia (4/5), iar în 651 a fost cucerită de arabi.

Prin Pacea de la Turcmanceai, care a încheiat războiul ruso-persan din anii 1826-1828, Armenia de răsărit, cu orașul Erevan, a fost anexată Imperiului Țarist. Teritoriul armean s-a aflat din nou la confluența unor mari puteri — Rusia, Turcia, Persia. La 28 mai 1918, Republica Democratică Armenia și-a proclamat independența față de Imperiul Rus. Statul a avut o existență efemeră, fiind anexat de Rusia Sovietică în decembrie 1920 și încorporat, la 4 martie 1922, în URSS, potrivit www.mae.ro.

Și-a redobândit independența la 23 august 1991, în contextul destrămării URSS, când Sovietul Suprem de la Erevan a adoptat declarația de suveranitate a Armeniei și noua titulatură a statului — Republica Armenia. Referendumul din 21 septembrie 1991, prin care 99,3% din votanți s-au pronunțat pentru o Armenie independentă și democratică, în afara granițelor URSS, a fost urmat de proclamarea oficială a independenței de stat la 23 septembrie 1991.

Armenia este împărțită administrativ în 11 regiuni — Aragatsotn, Ararat, Armavir, Gegharkunik, Lori, Kotayk, Shirak, Siunik, Vayotz Dzor, Tavoush și Erevan.

Capitala Erevan este cel mai mare oraș al Armeniei și unul dintre cele mai vechi ale lumii, fiind centrul administrativ, cultural și industrial al țării. Fortificat încă din secolul al VIII-lea î.Hr. și parte a Armeniei încă din secolul al VI-lea î.Hr., Erivan, cum se numea inițial, s-a dezvoltat ca important centru comercial. De-a lungul secolelor s-a aflat sub mai multe stăpâniri, printre care cea a romanilor, arabilor, turcilor, iar din 1827 a rușilor. Cea mai mare parte a orașului vechi a fost demolată în anii 1930, orașul fiind acum reconstruit într-un stil nou, modern. În 2012, Erevan a fost declarată capitala mondială a cărții.

Unul dintre cele mai faimoase obiective culturale din Erevan este Institutul Matenadaran de manuscrise antice, un centru de cercetare unde se află depozitate mai mult de 16.000 de documente și manuscrise străvechi. La Muzeul Național de Istorie al Armeniei se află expuse cele mai vechi obiecte descoperite pe teritoriul actual al Armeniei. De amintit și Erebuni, un sit arheologic unde se găsesc peste 200 de gravuri antice în piatră.

Mânăstirea Haghpat (sec. X), situată în Haghpat, este considerată o capodoperă a arhitecturii religioase, fiind introdusă în Patrimoniul UNESCO în anul 1996. Renumită este și Mânăstirea Geghard, aflată la cca 40 km de Erevan. Săpată în mare parte în stânca muntelui, această mânăstire datează dinainte de secolul al IV-lea.

În Echmiadzin se află Catedrala Echmiadzin, una dintre cele mai vechi lăcașe de cult creștine din Armenia, construită între anii 301—303 de Sfântul Grigorie Luminătorul. La Metsamor și Sisian se află importante situri arheologice.

În ceea ce privește gastronomia, preparate tradiționale armenești sunt borșul, carnea friptă (khorovadz sau shashlik), diverse tocane (harissa — de pui), sărmăluțe (dolma), pâinea turtită (lavash), iar ca desert — baclavaua și compotul de fructe cu gheață.

AGERPRES/(Documentare — Irina Andreea Cristea, Ruxandra Bratu; editor: Cerasela Bădiță)

  •  
  •