Redactor

Vocile memoriei, într-o carte-document cu valoare sentimentală, „Despre armeni, cu dor“, de Andreea Pavel

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 
 

În peisajul cultural constănțean și-a făcut recent apariția o carte valoroasă despre mica, dar activa comunitate armeană din Constanța, „Despre armeni, cu dor“. O lucrare apărută la editura „Cetatea de Scaun“ din Târgoviște sub semnătura tinerei jurnaliste Andreea Pavel, director al publicației „Info Sud-Est“. Considerată de autoare „doar o carte de interviuri“, lucrarea, care aduce în prim-plan un moment tragic din istoria armenilor, este mai mult decât atât judecând după amplul și documentatul studiu introductiv, dar și după întrebările bine alese (altele de fiecare dată, pentru fiecare interviu în parte), menite să reconstituie, prin intermediul memoriei, istoria armenilor și a urmașilor care au făcut din Constanța „casa lor“.

Un studiu introductiv care începe cu amintirile autoarei, legate de armenii cu figuri luminoase care i-au marcat copilăria, adolescenţa şi studenţia, continuă cu pagini consistente despre istoria armenilor, cu accent pe momentul 24 aprilie 1915 şi modul în care este reflectat, pe plan internaţional, „marele masacru“ („Medz Yeghern“) al armenilor din Imperiul Otoman, din punct de vedere al terminologiei, „genocid“ fiind un cuvânt sensibil, neasumat politic, şi se încheie cu pagini de istoria locală.

Pagini cu un farmec aparte, în care este descrisă Constanţa anului 1915, an în care vapoare încărcate cu armeni începeau să acosteze în Portul Constanța. O parte dintre ei, armeni ai căror urmași „răspund“ în carte la interviurile Andreei Pavel, a rămas aici, pentru a începe o viață nouă. Atunci, orașul de la Marea Neagră era „o bijuterie de oraș“, cu „un potențial de dezvoltare extraordinar, bogat și vizitat de turiști, români și străini, și mai bogați“.

Istoria armenilor, o preocupare constantă

Preocuparea Andreei Pavel pentru istoria armenilor este mai „veche“ și constantă. Ca absolventă a Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius“ Constanța, interesul ei pentru armeni se reflectă în tezele sale de licență „Primul genocid al secolului al XX-lea: armean sau turc?“ (specializarea Relații Internaționale și Studii Europene, 2007-2010) şi „România și Armenia. Relații istorice și diplomatice“ (specializarea Istorie, 2014-2017), urmată de lucrarea de disertație, „Masacrele din 1915. Politicienii și urmașii supraviețuitorilor. Chestiunea armeană în Parlamentul României.1991-2015“.

Cartea, care se deschide cu un cuvânt-înainte, „Prin mizeria istoriei“, semnat de prof. univ. dr. Florin Anghel, reunește în paginile sale 11 interviuri luate tot atâtor membri ai comunității armene din Constanța (în ordinea în care apar în volum): Anaid Tavitian, Mihael Chircor, Alice Altunian, Azaduhi Benlian, Harry Michelle Boiagian, Arșaluis Sarchisian Gurău, Eduard Diradurian, Siranuș și Ioan Olariu, Alice Semedichian Platon, Liviu Merdinian și Aris Sarchizian. Interviurile se deschid cu două portrete, unul propriu-zis, alb-negru, și celălalt din cuvinte, realizat de autoarea volumului „Despre armeni, cu dor“.

Câțiva dintre cei intervievați de Andreea Pavel au luat cuvântul, pe 11 decembrie, la lansarea de la Constanța a cărții „Despre armeni, cu dor“. Eveniment moderat de prof. univ. dr. Florin Anghel, în sala „Ovidiu“ a Hotelului Ibis, în prezența autoarei, care a preferat să rămână în mijlocul publicului până la momentul autografelor, care nu au fost deloc puține.

O carte atipică și necesară

Locuiesc într-un oraș pe care l-aș asemăna cu un hotel cu foarte multe camere ale memoriei. Fiecare cameră are înmagazinat un trecut, are înmagazinată o memorie pe care cu greu o putem găsi în alte părți. Nu este vorba despre un stereotip, acela că orașul Constanța este un oraș cu multe comunități, cu multe particularități, cu multe confesiuni. Constat că aceste camere ale memoriei încă există, au în spațiul lor o informație și un bagaj pe care trebuie să le folosim cel puțin în spiritul și în sensul în care s-a scris cartea Andreea Pavel. (…)

O bună parte dintre aceste camere ale memoriei sunt într-o formă, într-o situație deloc plăcută. Cele mai multe dintre ele au fost devastate de istorie, iar o altă parte este devastată de prezent și este de datoria noastră, a comunității, a autorității locale și a tuturor factorilor de decizie de a stopa această scurgere a memoriei, altminteri vom locui într-un oraș fără trecut, fără viitor, un oraș care nu va mai avea nimic din farmecul acesta cultural, intelectual și arhitectonic cu care, cel puțin în momentul de față, suntem obișnuiți“, a spus, în deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. Florin Anghel.

Acesta a descris lucrarea Andreei Pavel ca „o carte un pic atipică, pentru că nu este propriu-zis un exercițiu istoric, ci face apel la memorie“.

Apoi a dat cuvântul, într-o ordine… aleatorie, „vocilor“ prezente în carte.

Un demers admirabil

Prima a fost cea a președintelui sucursalei Constanța a Uniunii Armenilor din România, medicul Liviu Merdinian, care și-a arătat recunoștința pentru demersul tinerei jurnaliste de a investiga istoria de un secol și un pic al comunității armene din orașul de la Marea Neagră.

Este copleșitor să vezi că într-o lume cu fibra morală puternic înconvoiată se găsește o tânără pasionată de istorie și cu respect pentru etnii, care să reînvie trecutul unei comunități“,  a apreciat Merdinian.

citește mai mult pe culturaconstanta.ro

  •  
  •