Redactor

Vizita delegației Bisericii Armene în Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

14484_p18gto8l6e1g271ttqlu7hel9iva - Copy

La cererea bisericii armene „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Pitești, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului a primit în data de 16 februarie 2014, la Curtea de Argeș, vizita unei delegații oficiale din partea Bisericii Apostolice Armene formată din: IPS Artak Tigranian, delegat din partea Sanctității Sale Karekin al II-lea, Patriarhul Suprem şi Catolicosul tuturor Armenilor, IPS Datev Hagopian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, preot Ezras Bogdan – vicar eparhial, preot paroh Hetum Taverdyan, diacon Keren Bullutyan și membrii Consiliului Parohial al Bisericii Armene din Pitești.

Oaspeții au vizitat Catedrala Arhiepiscopală, Palatul Arhiepiscopal, Mănăstirea Robaia, Mănăstirea Aninoasa și Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Mioveni.

14484_p18gto8l6g1ghl1pmbo381thv1ms1l

În cadrul întrevederii au fost subliniate bunele relaţii care au existat de-a lungul vremii între locuitorii Eparhiei Argeșului și Muscelului şi populaţia de origine armeană, mai ales pe plan cultural şi economic şi s-a exprimat speranţa ca şi pe viitor să se promoveze dialogul şi cooperarea între cele două comunităţi, ortodoxă şi armenească, din această zonă.

Biserica Armeană este o biserică apostolică, întrucât tradiția spune că primii creștini care au pășit pe pământul armean au fost Apostolii Bartolomeu și Tadeu. Aceștia sunt numiți „primii luminători ai Armeniei”.

Astăzi, centru religios al Bisericii Armene este la Ecimiadzin, iar Patriarhul Suprem al armenilor de pretutindeni se numește Catolicos (universal).

În România, armenii constituie o comunitate etnică veche de aproximativ un mileniu, fiind prezenţi mai ales în Moldova, Muntenia şi Oltenia, începând din secolele X-XII.

14484_p18gto8l6g15us1lknmpe5o31qs0q - Copy

Primele dovezi ale prezenței armene pe pământ românesc sunt din anul 946 d.C., la Cetatea Albă. Fiind una dintre cele mai vechi naționalități conlocuitoare, un fapt important se întâmplă în anul 1408, când Alexandru cel Bun emite un hrisov prin care permite fondarea unei episcopii armene în orașul Suceava.

La sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, numărul armenilor din Moldova a crescut, datorită cuceririi repetate a oraşului Ani (ultima în 1342), precum şi cutremurului din 1313 care a dus la dărâmarea cetăţii, precum şi prin refugiul populaţiei armene din oraşele mediteraneene datorită invaziei turcilor şi a tătarilor.

Noul întâistătător al Bisericii Armene din România, IPS Datev Hagopian, îi succede vrednicului de pomenire Arhiepiscopul Dirayr Mardichian şi este cel de-al 43-lea ierarh al Eparhiei armene din ţara noastră, înfiinţată în 1401, pe vremea domniei lui  Alexandru cel Bun, şi care avea în grijă credincioşii din Dorohoi, Botoşani, Galaţi, Vaslui etc.

http://basilica.ro

  •  
  •