Redactor

Violonistul Haik Kazazian locul II la Concursul Enescu

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Concurs vioară – Preludiu, Arie şi Final…

… desigur nu este vorba de celebra lucrare pentru pian scrisă de César Franck, ci despre încheierea celor 10 zile mai mult decât solicitante ale competiţiei pentru vioară, timp în care rezistenţa fi zică şi nervoasă a celor implicaţi a fost supusă unor dificile teste.

Concurenţii au trecut de la o etapă spre cealaltă doar cu o pauză de 24 de ore, necesară repetiţiilor cu pianul. Cei nouă membri ai jurului au avut sarcina deloc plăcută, aceea de a opera selecţii realiste într-un domeniu care are multe necunoscute în ce priveşte perspectiva; de asemenea dificila misiune de a reţine şi ierarhiza pe cei mai talentaţi şi perfect pregătiţi competitori, numărul premiilor fiind limitat doar la trei.
(…)
În marea finală au intrat de această dată cei care au ales “calea grea”, Ad libitum, Sonata a III-a în “caracter popular romanesc”. Orchestra Filarmonicii Moldova, dirijată de Gheorghe Costin, a avut misiunea de a acompania trei concerte de mare întindere, foarte diferite din punct de vedere al conţinutului emoţional: Ceaikovski, Sibelius şi Bartók nr. 2. Kazazian a oferit un Ceaikovski “clasic”, cu teme foarte bine conturate datorită unui vibrato cu totul particular, extrem de frumos, cu treceri excelent dozate care au imprimat discursului o mare claritate şi fluenţă. Poezia Romanţei, vibrantă prin consistenţa sonoră, sensibilă prin rafinate nuanţe de piano, a fost urmată de un final tumultuos, con brio.

Despre realizarea Concertului de Sibelius în viziunea celei de a doua concurente (Conunova) nu se poate vorbi decât la superlativ, întreaga evoluţie fiind marcată de romantism, patos sau dimpotrivă, de o elegantă fragilitate. Monumentalul Concert nr .2 de Bartók este destul de rar prezentat publicului, universul lui, considerat mai ermetic, fiind încă unul pour les conaisseurs, iar lanţul dificultăţilor sale tehnice fiind strâns împletit cu cel al limbajului muzical şi cu unitatea ansamblului. Interpretarea lui b, degajată şi foarte echilibrată, a fost aureolată de o concepţie şi muzicalitate evoluate.

Imaginea acestor artişti, lansaţi deja pe drumul unor mari cariere, a adus în memorie un alt triunghi de aur al violonisticii post-enesciene, Leonid Kogan, Galina Barinova şi David Oistrah, al cărui model artistic a făcut posibilă performanţa contemporană. Şi, pentru o Aria Da Capo, surprinzător, în Final, Premiul I nu s-a acordat, juriul neajungând la consens, astfel că pentru Haik Kazazian şi Alexandra Conunova a revenit Premiul II ex aequo, iar Antal Szalayi a primit Premiul al III-lea şi Premiul special pentru cea mai bună interpretarea a Sonatei a III-a. Fundaţia Internaţională Ion Voicu a acordat Premiul special violonistei coreene Kim Jee Won, iar Premiul pentru cel mai bine clasat român acordat de Liliana and Peter Ilica Foundation for the Endowment of the Arts a intrat în posesia lui Sebastian Câşleanu. Premiul acordat de Florian Leonhard ( o vioară veche italiană ) i-a revenit lui Haik Kazazian.


A fost o competiţie grea datorită nivelului foarte înalt la care s-au prezentat cei mai mulţi candidaţi şi a juriului deosebit de exigent. Pentru noi toţi ar fi trebuit să fie o seară a bucuriei, totuşi am plecat din sala încărcată cu fl ori având sentimentul că am asistat la o luptă cu final neaşteptat, ambiguu… dar cu speranţa că ne vom revedea în 2013.

 

Opinii
HAIK KAZAZIAN (Armenia – Rusia) premiul II: Sunt în general mulţumit de cum am cântat, deşi în finală se putea mai bine. Pentru mine, cea mai grea etapă a fost chiar prima, pentru că atunci te cunoaşte lumea şi primul contact trebuie să fie cât mai pozitiv. La foarte mică distanţă, din punctul de vedere al dificultăţii, se află însă etapa a treia. Am cântat trei sonate şi, după cum ştiţi, e mult mai uşor să impresionezi cu piese spectaculoase decât cu o sonată. Juriul nu mai aşteaptă tehnică, doreşte să vadă câtă maturitate muzicală ai. Acum vreau doar să mă odihnesc, pentru că peste o săptămână cânt din nou concertul de Ceaikovski la Bryansk, apoi urmează un concert cu muzică modernă; a doua zi după asta cânt concertul de Haciaturian în alt oraş, iar după încă o săptămână, voi cânta Bach la Casa  Internaţională a Muzicii din Moscova.

Daniel Enăşescu

Extras din Jurnalul Naţional

  •  
  •