Andreea Barbu

VIENA / Armenierplatz

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

Palatul Belvedere

Motto “Hotărât lucru, la Viena arta te întâmpină

la orice colț de stradă, o artă pentru toate gusturile” [1].

 

Stephansdom

        Înainte de toate, Viena este o metropolă strălucitoare. Substanța sa seducătoare, palatele somptuoase, bisericile baroce, numeroasele muzee, fațadele cu ornamente elegante și aer boem atestă faptul că orașul a beneficiat de-a lungul timpului de perioade faste si de mecena plini de îndrăzneală. Nu poate fi ignorant însă nici succesul unor personalitați care deși nu s-au născut la Viena, s-au stabilit aici pentru că au găsit un mediu favorabil, oferind lumii opere fundamentale. Deloc anacronice pentru arta prezentului, aceste creații confirmă faptul că autorii lor au dat lovitura, cucerind de secole, generație după generație. Imaginea capitalei Austriei peste care domnește umbra lungă și protectoare a Habsburgilor nu poate fi limitată doar la Mozart, Beethoven, Franz Schubert, Malher, Gustav Klimt, Egon Schiele și Sigmund Freud.

Așezată într-un loc privilegiat, atacată și distrusă în repetate rânduri, localitatea a fost reconstruită mereu, iar astăzi clădirile semețe și revoluționare ale modernității pot fi admirate alături de palatele Schönbrunn, Belvedere și de grădinile lor remarcabile. Acestor capodopere ale arhitecturii in stil rococo și baroc li se adaugă peste cincizeci de muzee și spendide monumente dintre care cel mai cunoscut este cel al Mariei Tereza, realizat de sculptorul german Kaspar von Zumbusch, in secolul al nouăsprezecelea. Admirat in aceeași masură este și ansamblul dedicat lui Johann Strauss și amplasat în Stadtpark. Vienezii s-au raportat întotdeauna responsabil la mostenirea lor culturală, fiind preocupați de revitalizarea edificiilor grandioase. Stephansdom, Karlsckirche, Peterskirche conferă unicitate acestui spațiu din care este exclusă orice bizarerie. Interiorul acestor edificii religioase, fie ele gotice sau baroce, este uluitor prin bogăția decorațiunilor, perfecțiunea statuilor și frumusețea picturilor. Totul atrage atenția, de la fațade la altar, de la coloane la sculpturi, de la candelabre la icoane.

Biserica apostolică armeană Sfânta Hripsime

Intrarea în Biserica apostolică armeană Sfânta Hripsime

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La polul opus este mica biserică apostolică armeană Sfânta Hripsime din Viena, de o simplitate dezarmantă, trădând parcă numărul mic de enoriași. Finalizat in 1968 și sfințit de Catolicosul Vasken I, acest lăcaș de cult proiectat de Eduard Sarabian are o cupolă centrală și o structură cruciformă. Clădirea actuală, dificil de observat din stradă datorită dimensiunilor modeste, are pe fațada principală deasupra intrării un basorelief, reprezentând doi arhangheli ce poartă o cruce. Pe peretele alăturat se află un mozaic, înfățișand-o pe Sfânta Hripsime, având în mâna dreaptă o cruce mare din lemn, iar la picioare pe regele Trdat al III-lea. In 1981 scriitorul Hovannez Shiraz din Armenia a contribuit la înființarea aici a unei școli de duminică. În proximitatea bisericii situate pe Kolonitzgasse la numărul 11, in districtul al treilea, există două monumente semnificative pentru identitatea acestui popor. Primul dintre ele, dedicat victimelor Genocidului Armean a fost realizat in 1985 de inginerul Raznik Hartunian, iar cel de-al doilea din bazalt si bronz, intitulat Credința este opera artistei Mariam Hakobyan din Armenia și a fost amplasat in 2001. De altfel, spațiul din fața acestei biserici a fost denumit Armenierplatz cu ocazia vizitei Catolicosului Karekin al II-lea în 2001 când s-au împlinit o mie șapte sute de ani de la adoptarea creștinismului ca religie de stat în Armenia.  

In cazul Vienei, putem constata diversitatea culturală și religioasă, întărind cele spuse acum un secol, în cadrul unei conferințe de scriitorul Stefan Zweig despre orașul său natal, ,,compus din atâtea elemente străine, a fost terenul ideal pentru o cultură comună”. Biserica rusă Sfântul Nicolae, cea bulgară cu hramul Sfântul Ivan Rilski, cele copte, ortodoxe sau catolice, cea anglicană, ca și biserica apostolică armeană reprezintă repere importante in viața comunitaților care alcătuiesc acest splendid oraș aflat mereu in topul preferințelor turiștilor. Iată de ce, sunt îndreptățite cuvintele jurnalistului francez Jean des Cars ,,O eternă reîntoarcere, o permanentă creație, un farmec definitiv, aceasta este Viena”.

Andreea Barbu

_________________

[1] Jean des Cars, „Povestea Vienei”, Editura Corint, 2016, pg. 19.