Mihai Stepan Cazazian

Vazgen Manukian: Alăturarea la Uniunea Vamală nu înseamnă că Armenia a renunțat la direcția europeană

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Vazgen-Manukyan

Decizia Armeniei de anul trecut de a se alătura Uniunii Vamale conduse de Rusia a fost motivată de considerente de securitate, dar Erevanul nu a renunțat la direcția europeană, dă asigurări, într-un interviu acordat AGERPRES, fostul premier și ministru al apărării armean Vazgen Manukian, aflat recent într-o scurtă vizită la București.

 

În prezent președinte al Consiliului Public al Armeniei, Manukian a pledat pentru o soluționare pașnică a conflictului teritorial ce opune Armenia și Azerbaidjanul legat de Nagorno-Karabah. Criza ucraineană și la relațiile bilaterale dintre România și Armenia sunt alte teme abordate în interviu.


AGERPRES: În ultima perioadă, au existat discuții legate de o descentralizare a cooperării bilaterale dintre România și Armenia. În opinia dumneavoastră, care sunt principalele domenii în care companiile armene ar putea investi cu prioritate în România?
Vazgen Manukian: Deși nu este domeniul meu de activitate, îmi este cunoscut faptul că în ultimii ani între Armenia și România a fost inițiată o colaborare descentralizată. Acesta reprezintă un cadru interesant, prin intermediul căruia autoritățile locale țin legătura în mod direct și pot elabora proiecte pentru a dezvolta producția locală, comerțul, turismul, pot efectua un schimb de programe culturale și diverse proiecte pentru tineri.

Acestei colaborări îi dă un nou suflu prezența istorică a armenilor în România, acel imens patrimoniu cultural pe care îl împărtășesc împreună românii și armenii.

AGERPRES: Care credeți că este la ora actuală principalul obstacol în soluționarea diferendului teritorial privind regiunea Nagorno-Karabah? Ce părere aveți de eforturile de mediere depuse de Grupul de la Minsk al OSCE și ar putea România, în calitatea sa de membră UE și NATO, să joace un rol mai important în rezolvarea conflictului?
Vazgen Manukian: Chestiunea Nagorno-Karabah cuprinde trei componente de bază: problema reîntoarcerii refugiaților la locurile lor de baștină, care este rezolvabilă prin înțelegeri și garanții reciproce — armeni care au fost siliți să fugă din Azerbaidjan se vor putea întoarce în locurile lor natale și viceversa — dacă, evident, va exista o dorință în acest sens; a doua componentă ține de teritorii, adică delimitarea granițelor dintre Azerbaidjan și Nagorno-Karabah.

În urma războiului, o parte a teritoriilor din Nagorno-Karabah se află sub controlul azer și invers. Și în jurul acestei chestiuni se poate ajunge la un consens. Multe țări din lume găsesc în astfel de situații soluții pe calea negocierii. Iar cea mai importantă componentă este cea de-a treia, și anume statutul Nagorno-Karabah-ului. Copreședinții Grupului de la Minsk al OSCE propun soluționarea acestei probleme în baza a trei principii: nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forță, integritatea teritorială și dreptul popoarelor la autodeterminare.

Aici Azerbaidjanul se încăpățânează și nu vrea să recunoască dreptul la autodeterminare al poporului din Nagorno-Karabah. Mai mult decât atât, acesta este împotriva participării directe a Nagorno-Karabah-ului la negocieri. În această situație, cum vedeți soluționarea acestei chestiuni? De 25 de ani, Nagorno-Karabah este de facto independent, generația care astăzi are 30-40 de ani nici măcar nu-și mai amintește că la un moment dat se afla în subordinea administrativă a Azerbaidjanului. Și dintr-odată state terțe, inclusiv Armenia, Azerbaidjan și statele care coprezidează — Franța, SUA, Rusia — semnează acte ce i-ar putea priva de independență.

Cât privește Grupul de la Minsk al OSCE, apreciem efortul acestuia în special în sensul respectării în continuare a acordului de încetare a focului. În calitate de fost ministru al apărării, vă pot asigura că și cea mai rea pace este mai bună decât un război. Și pericolul acesta ne paște mereu, iar consecințele pot fi distrugătoare nu doar pentru Armenia și Azerbaidjan, dar și pentru întreaga regiune.

Din acest motiv așteptăm din partea comunității internaționale și a statelor partenere, inclusiv din partea României, conștientizarea acestei amenințări, o evaluare obiectivă a situației și un comportament corespunzător.

Negocierile pentru soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah sunt purtate de cele trei state mediatoare mandatate în acest sens — SUA, Franța, Rusia — și pentru orice altă țară, mai ales dacă este vorba despre o țară membră UE, cel mai corect comportament ar fi să urmeze poziția comună a copreședinților Grupului de la Minsk. În această chestiune, declarațiile părtinitoare, care mai apar dintr-o parte sau alta, nu doar că daunează proceselor de negociere, dar și deteriorează relațiile bilaterale.

AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră în legătură cu evoluția situației din Ucraina? Credeți că am putea asista la un nou război asemănător celui din Georgia din 2008 sau Rusia nu va risca? De asemenea, credeți că există riscul unei separări a țării?
Vazgen Manukian: Regret profund și sunt extrem de îngrijorat de situația creată în Ucraina. Sper că poporul ucrainean și liderii săi vor găsi cât mai curând o soluție de ieșire din această criză și vor forma o putere care va mobiliza întreaga populație și va reprezenta interesele nu doar ale anumitor segmente, ci ale întregii țări, inclusiv pe cele ale minorităților.

Din păcate tensiunile persistă și este greu să ghicim ce va fi în viitorul apropiat. Cu toate acestea, acțiunile militare sunt cel mai rău scenariu și toate părțile interesate, dar și comunitatea internațională, trebuie să depună toate eforturile pentru a evita acest lucru.


AGERPRES: La summitul de la Vilnius, Georgia, unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Armeniei, a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană? Când vă așteptați să aibă loc semnarea efectivă și ce fel de impact regional credeți că va avea acest lucru? Sau ar trebui să ne temem de o repetare a scenariului ucrainean, pe fondul unor presiuni externe?
Vazgen Manukian: Consider că situația din Georgia diferă esențial de cea din Ucraina. În Georgia, puterea s-a format pe cale legală, prin alegeri și aceasta se bucură de încrederea majorității societății georgiene. Acolo nu se pune problema contradicțiilor interne în ceea ce privește acordul de asociere cu UE. Nici nu cred că acolo va exista implicare din afară, dimpotrivă, astăzi Georgia și Rusia fac pași spre normalizarea relațiilor. Este și în interesul Armeniei să-și vadă vechiul vecin și prieten ca un stat stabil și dezvoltat și, indiferent de alegerea Georgiei, suntem dispuși să dezvoltăm cele mai strânse relații cu aceasta.

AGERPRES: În fine, cum explicați alegerea făcută de Armenia în septembrie anul trecut de a se alătura Uniunii Vamale conduse de Rusia în locul unei relații mai apropiate de Uniunea Europeană? Credeți cu adevărat în proiectul Uniunii Eurasiatice? Va deveni acesta complet operațional în 2015?
Vazgen Manukian: Înainte de toate, aș vrea să subliniez că noi nu punem mai presus o direcție față de cealaltă. În paralel cu decizia de a ne alătura Uniunii Vamale, președintele Armeniei, Serge Sarkisian, a declarat că Armenia nu renunță, în același timp, la Acordul de Asociere cu UE. La Vilnius a fost semnată o declarație comună între Armenia și UE și sperăm că până la sfârșitul anului curent vom stabili parametrii asocierii, luând în considerare noile realități.

În timpul luării deciziei de a ne alătura Uniunii Vamale, Armenia s-a ghidat de interesele pragmatice și motivele de securitate, care cred că sunt importante nu doar pentru Armenia, ci pentru întreaga regiune și spațiul european. Atât în capitalele europene, cât și la Bruxelles, decizia Armeniei a fost privită cu înțelegere.

Aș vrea să amintesc că, după obținerea independenței Armeniei, când am început să ne construim un nou stat, am ales modelul european și nu ne vom abate de la acesta. Din fericire, noi vedem că ceilalți din jurul nostru merg în aceeași direcție, care ne dă speranță spre viitor.

Cât privește Uniunea Euroasiatică, nu este exclusă crearea unor asemenea uniuni după modelul UE, în imensul spațiu euroasiatic, care dispune de potențial economic enorm.

În procesul actual de globalizare, acesta este viitorul și chiar nu e cazul să se privească cu gelozie într-o anume direcție. Având în vedere interesele sale naționale și poziția geografică specifică pe care o ocupă, Armenia va încerca să se integreze maxim în aceste sisteme globale.

AGERPRES/(autor: Bogdan Mureșan, editor: Mariana Ionescu)

 

  •  
  •