Mihai Stepan Cazazian

Un om de munte – Mihai Haret

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

În cartea lui Bogdan Căuș  “Figuri de armeni din România. Dictionar”, apărută în Editura Ararat în 1997 la pagina 121 găsim numele lui Mihai Haret. Cine a fost Mihai Haret ? Nimeni altul decât nepotul lui Spiru Haret, savant de renume mondial, bine cunoscut armenilor de pretutindeni.

Bogdan Căuș, probabil din lipsa datelor, în a sa carte  nu prezintă date semnificative despre activitatea  și influența acestuia asupra dezvoltării  turismului românesc. De altfel și sumarele explicații sunt din păcate eronate. În cele ce urmează mă voi stradui să vă aduc la cunoștință date despre omul Mihai Haret.

Mihai Haret s-a născut în București la 30 martie 1884, în casa părintească de pe strada Sculpturii ( fostă Ștefan Furtună, azi Mircea Vulcănescu ) nr.10. Aurmat cursurile liceale la liceul Mihai Viteazul și apoi Facultatea de științe din București unde a obținut titlul de licențiat în științele naturale.

Bunicul patern a fost inginerul Carol Samuel Goll, brașovean cu origini bavareze. Acesta s-a căsătorit cu Adelaida Burelli, de origine italiană. Numele său a devenit Golld și apoi Gold. Din căsătoria lor au rezultat 12 copii. Unul din aceștia a fost Iosif Gold care a ajuns inginer cadastral (hotarnic) și mai târziu inginer șef al Eforiei Spitalelor Civile din București. Legătura armenească a lui Mihai Haret provine din faptul că a fost unul din cei șapte copii ai familiei Gold, rezultat al căsătoriei în1883 alui Iosif Gold cu Ana Haret , sora lui Spiru Haret. Mihai Haret a fost primul copil al familiei. Savantul Spiru Haret s-a căsătorit târziu cu Ana, o tânără buzoiancă. Din această căsătorie nu au rezultat urmași. Așa se face că la vârsta de 29 de ani, în 1913, deci după moartea lui Spiru Haret ( acesta a decedat la 17 decembrie 1912), Mihai a fost înfiiat de văduva savantului devenind din Mihai Gold, Mihai Haret, nume sub care a rămas în istoria drumeției românești. Mihai Haret se stabilește în Casa Spiru Haret de pe G-ral Manu (fostă Verde, fostă Lt. Lemnea) nr.7.(fac o paranteză, casa și micul muzeu se află într-o stare deplorabilă. Să se datoreze acest lucru și faptului că unii dintre conaționalii noștri au neclarități asupra originii armene a familiei Haret ?).

Pasiunea pentru drumeții l-a cuprins pe la vârsta de 14 ani. Familia Gold își petrecea vacanțele școlarela Sinaia. Nicolae Bogdan, profesor și secretarla Camera Deputaților  i –a fost îndrumător. Împreună cu acesta la sfârșitul lui iulie1898 aplecat în prima excursiemontanăși a ajuns pe Omu și pe Valea Cerbului. Moșul, adică Nicolae Bogdan, primise această poreclă de la celebra Bucura Dumbravă, avea 48 de ani, l-a însoțit pe tânărul Mihai în multe drumeții prin Bucegi.

La 24 ianuarie 1903 aluat ființă Societatea Turiștilor din România, iar Mihai Haret îndeplinea funcția de secretar. După Primul Război Mondial, la 15 martie 1921, apare Asociația de turism „Hanul Drumeților”. Printre membrii fondatori alături  de numele Bucurei Dumbravă și al lui Emanoil Bucuța găsim numele lui Mihai Haret. Președintele asociației a fost ales Mihai Haret. La 2 aprilie 1926 i-a ființă oficial Turing–Clubul României al cărui președinte până în 1937 a fost Mihai Haret. Sediul central al Turing–Clubul era în casa lui Haret. Turing–Clubul a fost un vis al lui Mihai Haret și o mare realizare pentru turismul românesc. A avut circa 4000 de membri cotizanți, printre care se număra și mama mea, Irina Lazarovici. Legitimația de membru al clubului avea pe acea vreme forța unui act de identitate. Veți spune probabil că 4000 de oameni nu înseamnă mare lucru. Vreau să vă informez că Alpin Clubul Român de astăzi are, după știința mea, circa 500 de membri . Mihai Haret a făcut parte și din Consiliul Superior al Turismului ce funcționa pe lângă Oficiul Național de Turism. A făcut parte de asemenea din Comisiunea Monumentelor Naturii, înființată pe lângă  Ministerul Agriculturii şi Domeniilor în baza primei legi pentru protecţia monumentelor naturii din ţara noastră ce a intrat în vigoare la 7 iulie1930. A particapat și la emisiuni radio, astfel la 25 martie 1933 susținea conferința „Mișcarea turistică în România”.

Mihai Haret s-a stins din viața la 5 aprilie1940la Sinaiaînvilasa numită “Casa Bucegilor”, din cauza unei crize cardiace. Orașul Sinaia a înțeles să omagieze memoria lui Mihai Haret dând numele său unei străzi din localitate ,se poate să fi trecut și dvs.de multe ori pe lângă ea. Se află în apropierea Cabanei Schiorilor.

Mihai Haret a scris numeroase cărți și articole cu caracter turistic și a colaborat la întocmirea primelor hărți turistice din România.

În cartea sa “Figuri de armeni din România. Dicționar”, Bogdan Căuș (Arșag Bogosian) îl prezintă în mod eronat pe Mihai Haret ca fiind autorul în1851 acărții “O călătorie cu vaporul dela Galați la Atena”, pentru simplul motiv că Mihai s-a născut în anul 1884.

Trebuie să subliniem că Mihai Haret este autorul primului ghid turistic montan din țara intitulat “În munții Sinaiei, Rucărului și Brașovului” (262 pagini, 25 fotografii și o schiță de hartă)  apărut în1910. Aînceput  să scrie ghidul la 18 ani. Tot el a lansat în România pentru întaia oara noțiunea de sac de dormit. Puțini știu că a fost și “naș”. În munții Retezat, Mihai Haret a nășit numele a patru lacuri alpine cu nume feminine, precum Ana,Viorica, Lia,Florica.

Mihai Haret a fost un vizionar,astfel în prefața lucrării “În munții Sinaiei, Rucărului și Branului”, subintitulată “Călăuză practică și descriptivă a munților și localităților cuprinse între ei”, scria: “Este un fapt cert, recunoscut azi de toți oamenii luminați care se preocupă de viitorul României, că tinerii noștri neglijează prea mult exercițiile fizice și că trebuie atrași către aceste exerciții prin toate mijloacele posibile”. Au trecut 100 de ani de la apariția acestor rânduri și autorul nu poate fi contrazis cu nimic!

Cuvântul de încheiere îi aparține tot lui Mihai Haret cu modestul meu îndemn să fie aplicat și de armenii de vârstă mijlocie și de ce nu  și de veterani.

“De aceea mă adresez vouă, tineri studioşi, închişi în majoritatea voastră în oraşe mari şi nesănătoase. Mergeţi la munte! duceţi-vă în vacanţe şi sărbători la munte, cu orice sacrificiu, în contra oricăror greutăţi. Cercetaţi muntele, cunoaşteţi-l şi legaţi-vă de el; iubiţi-l! adoraţi-l! respectaţi-l!

Cel ce cultivă muntele, se urcă spre un nesecat isvor de lumină, de frumuseţe, de măreţie, de sănătate, de emoţii tari şi minunate. Pericolele şi ostenelile muntelui ne formează caracterul, căci ne învaţă solidaritatea; ne oţelesc voinţa făcându-ne generoşi şi desinteresaţi. Şi astăzi România noastră, de acest fel de oameni are nevoe. Muntele ne cultivă mintea şi ne desvoltă inteligenţa, căci enorm de multe lucruri interesante se pot învăţa pe nesimţite în decursul excursiunilor.”

Mihai Haret

Membru al Clubului Alpin Francez

Membru în Comitetul Soc. Regale Române de Geografie

                                                                                                                                                                                                   Casa Peştera

– 30 Aprilie 1924 –

Acest îndemn apare ca introducere la cartea “Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera. Monografie turistică – geografică şi călăuză practică”, Mihai Haret, 1924.

Gabriel-Antonie Lazarovici

 

  • 21
  •