Mihai Stepan Cazazian

Tîrnosirea bisericii Surp Garabed din Maastricht

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

IMG_8813(1)

În ziua de 26 ianuarie 2013 la Maastricht, în Olanda, a avut loc tîrnosirea bisericii Surp Garabed, ceremonie condusă de șefului diocezei armene din Franța, emisar patriarhal pentru Europa de Vest, IPSS Arhiepiscop Norvan Zakarian.

Au fost de față șeful bisericii catolice din Roermond, PC episcopul Franciscus Wiertz, șeful bisericii ruse, PC episcopul Vladiko Gabriel, păstorul spiritual al bisericii Sfîntul Arvantius, arhimandritul Hanneman, păstorul spiritual al bisericii Maicii Domnului,  arhimadritul A. Kuris, Întîistătătorul Bisericii Armene din România,  PS Episcopul Datev Hagopian, locțiitorul emisarului patriarhal pentru Benelux, Arhimandritul Zadik Avedikian, păstorul spiritual de la Amsterdam, preotul Daron Tatevosian, păstrorul spiritual de la Almelo, preotul Maștoț Baghdasarian și preotul Armen Melkonian. A fost prezent și ambasadorul Republicii Armenia în Olanda, doamna Dziunik Aghadjanian.

_DSC3739

_DSC3974

În momentul sfințirii au urcat la altar episcopul Datev Hagopian și arhimandritul Zadik Avedikian. Potrivit canonului, după spălarea cu apă și vin de către preoții Maștoț și Daron, Arhiepiscopul Norvan Zakarian a consacrat sfînta masă, după care l-a invitat pe PS  Episcopul Datev Hagopian să sfințească piatra de temelie.

399745_349502765138209_1544017267_n

În cuvîntul său, episcopul Franciscus Wiertz a spus că astăzi, cînd în Olanda multe biserici se închid, ei le transferă armenilor cu mare bucurie această biserică, întrucît datorită acestei comunități porțile bisericii vor rămîne deschise, iar biserica își va continua sfînta misiune.

_DSC3990

În predica sa, Arhiepiscopul Norvan Zakarian și-a exprimat nețărmurita bucurie pentru aceea că armenii din Olanda și în special comunitatea armeană din Maastricht are acum această frumoasă biserică și a subliniat faptul că fără enoriași biserica încetează să fie biserică. Mai ales în condițiile în care armenii sînt risipiți, menirea bisericii este să mențină unitatea poporului. Mai mult ca oricînd biserica are multe de făcut. În locul bisericii dărîmate în timpul genocidului astăzi renaște o nouă biserică.

În Olanda astăzi trăiesc circa 25.000 de armeni, dintre care aproape 2.500 se află la Maastricht și zonele învecinate.

Potrivit tradiției, evanghelizatorul orașului Maastricht a fost sfîntul Arvantius, venit din Armenia, căruia i-a fost dedicată o conferință organizată în 2011 la Maastricht.

În timpul cît arhimandritul Datev Hagopian (astăzi episcop, șef al diocezei din România) a păstorit comunitatea din Olanda, au fost înființate 6 parohii, printre care și cea din Maastricht, unde în anii ’90 funcționa deja asociația „Ani”. Prin strădania părintelui Datev și a președintelui asociației „Ani”, Levon Sarkis, la Maastricht s-a înființat Consiliul Parohial. Începînd din acea zi liturghia armeană se ținea o dată pe lună, în biserici străine.

În 2012, în urma eforturilor președintelui Consiliului Parohial și a părintelui Maștoț Baghdasarian, precum și grație relațiilor strînse cu biserica catolică, s-a reușit obținerea bisericii catolice Sf. Înviere din centrul Maastrichtului pentru nevoile spirituale ale comunității armene.

Pentru a-i da bisericii o amprentă armenească au fost necesare unele modificări. Prin obținerea acestei biserici, armenii din Olanda au trei lăcașuri de cult.

IMG_8827(1)

 

  •  
  •