Mihai Stepan Cazazian

SUCEAVA / Rezonanțe armenești în jazz, cu Harry Tavitian

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Rezonante armenesti in jazz (1)

În competiţia deschisă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, Iaşiul „a jucat” sâmbătă (17 octombrie a.c.), în deplasare la Suceava, prezentându-se cu un buchet de manifestări artistice circumscrise unui proiect cu genericul „Istoria minorităţilor – o abordare cultural artistică a diversităţii”.

 

O originală întâlnire cu artele plastice, cu teatrul şi cu muzica de jazz ca „viziuni minoritare”

Iniţiat de Primăria Municipiului Iaşi în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Asociaţia „Pro Roma” şi finanţat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, proiectul ieşean, care a demarat la începutul acestui an şi se apropie de final, le-a oferit sucevenilor prilejul unei originale întâlniri cu artele plastice, cu teatrul şi cu muzica de jazz ca „viziuni minoritare”, într-o exprimare care valorizează potenţialul cultural al principalului centru urban din nord-estul ţării, fosta capitală a Moldovei şi capitala Regatului României între anii 1916-1918.

Dacă expoziţia de artă plastică intitulată „Istoria minorităţilor”, prezentată la Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene (o expoziţie care „a împrimăvărat o zi de toamnă”) a alăturat lucrărilor semnate de artiştii plastici ieşeni câteva lucrări aparţin membrilor Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici, iar premiera teatrală „Fereastra”, realizată cu concursul actorului Doru Aftanasiu (regia Ciprian Huţanu), care a avut loc în aer liber pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor, a fost un spectacol de actorie şi animaţie, cu muzică live şi coregrafie specifică romilor, concertul de jazz cu rezonanţe armeneşti, susţinut de Harry Tavitian, a fost o veritabilă demonstraţie de virtuozitate.

 

„Cel mai important jazzman român contemporan”, un muzician cu un stil propriu, inconfundabil

Concertul de jazz, care a avut loc în sala Auditorium „Joseph Schmidt” din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, a debutat cu un vechi bocet armenesc (cu sonorităţi arhaice produse de un instrument de suflat), urmat de o spectaculoasă evoluţie la pian cu compoziţii proprii (Old Balkan Rapsody), variaţiuni la suita de dansuri populare româneşti, culese cu un secol în urmă în Transilvania de Bela Bartok, rezonanţe armeneşti (colinda „Avedis” şi un vechi imn din sec. al XII-lea, care se cântă la slujbele Bisericii Armene în duminica din Postul Mare) şi ritmuri de dansuri româneşti din „Codex Caioni”.

Rezonante armenesti in jazz (3)

Şi dacă la vernisajul expoziţiei de pictură artiştii ieşeni i-au avut alături pe câţiva colegi suceveni, în frunte cu preşedintele filialei locale, Lucia Puşcaşu, la concertul lui Harry Tavitian s-au aflat în sală preotul Torkom Mandalian, parohul Bisericii Armene din Suceava, dar şi câţiva spectatori avizaţi, ca Andrei Ignat, un muzician al cărui nume face parte din legenda rock-ului, beat-ului şi free-jazului românesc din cea de-a doua jumătate a anilor ’60 (venit în ţară pentru câteva zile din Suedia unde s-a stabilit cu patru decenii în urmă) sau jazzmanul sucevean Cătălin Creţu.

O seară încheiată cu aplauze furtunoase pentru „cel mai important jazzman român contemporan”, aşa cum l-a apreciat presa americană pe Harry Tavitian, un muzician cu un stil propriu, inconfundabil, care alternează jazzul de avangardă cu bluesul arhaic, marcat de un puternic filon etnic.

Tiberiu COSOVAN

  •  
  •