Mihai Stepan Cazazian

SUCEAVA / Casa de la Hagigadar

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Photo2984

Primăvara își face loc pe dealurile de la Hagigadar. Totul este verde, miroase a pământ reavăn și singura pată de culoare este mănăstirea. Silueta zveltă din piatră, înconjurată de pajiștea de un verde crud și de copacii în floare, stă neclintită de veacuri, nederanjată de intemperiile naturale sau omenești.

Pelerinii de demult își amintesc și de casa cu cerdac din curtea mănăstirii. Chiar și noi, tinerii, ne amintim de ea. Oarecum stingheră, nestând în calea bisericii, dar oferind adăpost și protecție acelora care veneau să se roage. Casa era completată de prezența coanei Tinca, care era mereu gata de a da un sfat și o vorbă bună, fie că era vară sau iarnă, cald sau frig. Găseau un loc de odihnă, hrană și o mângâiere. Oamenii din diverse colțuri ale țării și din străinătate veneau cu plăcere, căci simțeau dragostea pentru Biserică și pentru oameni a coanei Tinca. Spiritul vârstnicei doamne, care citea Psaltirea, a dăunit mult timp la Hagigadar.

Photo3003

La intrarea pe strada care duce spre mănăstirea Hagigadar, pe partea stângă, se află încă o cruce de fier, cu postament de piatră (astăzi stă să cadă, din păcate). Coana Tinca sugera credincioșilor sănătoși să meargă în genunchi pe drumul de la crucea respectivă până la biserică, ca un drum al penitenței.

Photo3005

Casa veche a fost demolată în anul 2012. După o perioadă nesigură, în care nu se știa cum se va finaliza proiectul noii case, Departamentul pentru Culte a alocat în luna ianuarie a anului 2016, prin grija Arhiepiscopiei, fonduri pentru refacerea casei, care va fi atât loc de pelerinaj cât și de desfășurare a hramurilor anuale de Sfânta Maria Mare (15 august).

Clădită din cărămidă, piatră și lemn, casa va avea patru încăperi, subsol și cerdac.

Ar fi fost păcat ca această clădire să nu fie refăcută! Menționez doar că în beciul acestei case s-au adăpostit membri ai organizației anticomuniste ”Sumanele negre” din Bucovina, care fugeau de prigoana Securității, cu ajutorul armenilor suceveni. În podul casei ședeau porumbeii lui Iacob Foit, membru fondator al Reuniunii Muzical-Dramatice ”Ciprian Porumbescu” din Suceava (actualul Ansamblu Profesionist ”Ciprian Porumbescu”).

Vom continua să vă ținem la curent cu stadiul lucrărilor și sperăm ca hramul din acest an de la Hagigadar se va desfășura în casă nouă. E de dorit să fie îndepărtat molozul care sufocă rădăcinile nucilor. Poate, dacă această casă va fi finalizată, mănăstirea va fi primenită prin prezența maicilor. O atracție deosebită ar fi prepararea permanentă a borșului cu hurut, care este o delicatesă armenească foarte apreciată. În locul unde se află acum molozul, UAR Suceava dorește să planteze aluni roșii.

Corina Derla                         Photo2968

14 aprilie 2016

  • 9
  •