Elena Ciobanyan

Statul şi societatea trebuie să fie atât de unite încât să se poată proteja în războiul informațional

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share
Arthur Atanesyan

Arthur Atanesyan

Războiul informaţional este la fel de vechi ca şi omul. Încă din antichitate oamenii au fost în conflict verbal între ei. O dată cu dezvoltarea tehnologiei digitale și a mass-mediei  s-au dezvoltat şi formele de comunicare. De aici au rezultat aspecte pozitive, dar şi negative.

Mulţi politicieni ai vremurilor trecute cunoșteau foarte bine arta disimulării şi cum să influenţeze masele, făcând uz de un vocabular stereotipal (cum ar fi ″timpuri noi″, ″poporul muncitor″,  ″tovarăşi sau camarazi″ etc.) în scopul de a crea o viziune perfectă asupra vieţii.

În ultimă vreme, revista ştiinţifică Public Relations Journal a găsit greşeli şi informaţii distorsionate în majoritatea articolelor de pe internet, din care o parte aparţin vecinilor Armeniei, în special Azerbaidjan-ului, care cheltuieşte sume mari pentru a dezvolta astfel de informaţii. Mai mult, pentru a influenţa comunitatea internaţională, statul respectiv nu se sfieşte să răspândească informaţii antiarmeneşti  prin intermediul tehnologiei moderne (asigură experţii). Iar ţinta principală a informaţiilor este audienţa care nu cunoaşte foarte bine istoria popoarelor şi care doreşte să obțină informații rapide într-o perioadă scurtă de timp. Cum procedează Armenia în războiul informaţional al propagandei, am încercat să aflăm de la Doctorul în Științele Politice, şeful Departamentului de Sociologie Aplicată al Universităţii de Stat din Erevan, Arthur Atanesyan.

În primul rând războiul informaţional diferă de propagandă. Propaganda poate fi pozitivă (de pildă, propaganda modului  sănătos de viaţă), pe când războiul informaţional, prin scopul şi consecinţele lui, este negativ″, – a spus A. Atanesyan. După părerea lui acest război are trăsături distinctive, dar şi unele puncte comune în tradiţia politică a diferitelor ţări. Spre exemplu în SUA războiul informaţional este cea mai importantă strategie, care include aplicarea sistematizată. În Armenia procesele de securitate a informațiilor încă nu au un caracter sistematizat. Totuși în cazul atacurilor informaţionale permanente efectuate de Azerbaidjan, Armenia nu şi-a asumat o atitudine pasivă.

În ultimii 2-3 ani în acest război s-a egalizat influenţa reciprocă  şi partea armenească dovedeşte iniţiative interesante, în rezultatul cărora se face posibilă prevenirea atacurilor şi falsificării  informaţiilor despre istoria regională de către Azerbaidjan″. Azerbaidjanul își construieşte activ imaginea sa politică făcând propagandă prin divese metode şi în diferite domenii, inclusiv internaţionale, deoarece ţara are probleme cu legitimizarea regimului de guvernământ. Dinastia familiei Aliev din Azerbaidjan nu mai poate fi tolerată de populaţia azeră pentru mult timp. De aceea preşedintele Ilham Aliev, conştentizând foarte bine acest lucru, încearcă, prin tehnologiile moderne, să devieze atenţia populaţiei de la aceste probleme și reorientează atitudinile sale negative către Armenia şi Arţagh.

În același timp Armenia şi Arțagh sunt nevoite să se confrunte cu prevenirea propagandei antiarmeneşti, dezvoltând şi răspândind informaţii despre imaginea pozitivă a Armeniei. Din păcate este insuficient. ″Nu se ştie de ce noi, armenii, suntem atât de siguri că toată lumea trebuie să ne cunoască şi iubească numai pentru faptul că suntem o naţie veche şi nu avem nevoie de reclamă. Chiar şi cel mai bun şi vechi vin trebuie să fie scos în evidenţă crescând numărul de consumatori″, – a adăugat A. Atanesyan. Nu trebuie să uităm, de asemenea, de potenţialul nostru – Diaspora, care poate şi trebuie să se ocupe de îmbunătățirea imaginii Armeniei, pentru că Diaspora este purtătorul culturii armeneşti. ″  Pentru realizarea unei munci benefice la nivel internațional trebuie schimbată strategia activităţii Ministerului Diasporei, care nu exprimă într-un mod adecvat părţile pozitive ale Armeniei″, –  a afirmat specialistul.

Cei care răspândesc idei negative (cum ar fi ″ţara asta nu este ţară″, ″hai să plecăm de aici″ etc.)  în interiorul Armeniei trebuiesc pedepsiţi strict de lege, deoarece această propagandă negativă dăunează ţării. Deseori nemulțumirile oamenilor se pot explica prin nostalgia sovietică, când statul avea grijă de serviciul şi salariile cetăţenilor. ″Pe de o parte,  spunem că suntem cei mai buni, pe de altă parte nu. Şi ca urmare se produce o contradicţie de care oamenii încearcă să scape părăsind țara.
Această dispută veşnică trebuie să se rezolve pentru totdeauna″
– a subliniat politologul.

Societatea armenească are nevoie de sloganuri pozitive şi mobilizatoare, care vor fi accesibile pentru toţi şi îi vor ajuta să devină puternici și uniţi. În ceea ce priveşte complexele şi fenomenele negative socio-psihologice tipice societăţii moderne armeneşti,  cum ar fi individualismul şi egoismul exagerat, lipsa dorinţei de a da unul altuia o mână de ajutor, dorința morbidă de autorealizare pe seama altora etc., acestea nu trebuie să devină o caracteristică naţională. După părerea domnului Atanesyan istoria a arătat, că manifestările morbide ale psihologiei naționale sunt tipice tuturor societăților, dar, din fericire, pot fi tratate prin punerea în aplicare a politicii informaţionale interne corecte. ″Spre exemplu,  preşedintele John Kennedy a introdus în SUA ″stilul gândirii şi modului de viaţă sănătoasă″, iar Jimmy Carter imaginea ″preşedintelui naţional″, îmbrăcând blugi consideraţi în acel tip “uniforme de muncitori”. Cu alte cuvinte, elita care asigură securitatea statului repectiv prin propagandă, mijloace politice şi informaţionale trebuie să lucreze permanent cu populaţia″ . Specialistul a mai adăugat: ″Este greşit să gândim mereu că toate ameninţările provin doar din afară..″.

Pentru a asigura securitatea informaţională naţională politologul a propus câteva soluţii: ″Ar trebui realizată o politică specială pentru poporul armean, în special în domeniile educaţiei, culturii, sportului şi diasporei. Trebuiesc realizate multe filme despre eroii naţionali, traduse şi prezentate în străinătate. Este de asemenea necesar să se traducă şi se răspândească literatură, cărţi referitoare la cultura, sportul, politica şi istoria poporului armean. … Este cu totul altceva, când  mass-media crează o politică clar stabilită, în primul rând călăuzindu-se de valorile şi normele morale naţionale. Însă, din păcate, astăzi mass-media noastră nu protejează valorile naţionale, activitatea acesteia  se aseamănă cu un haos. Iar când nu protejezi valorile morale naţionale, încet le distrugi″, – a spus specialistul, adăugând că statul şi societatea trebuie să fie atât de unite, încât să se poată proteja în războiul informațional.

 Elena Ciobanyan

Erevan

  •  
  •  

4 Responses to Statul şi societatea trebuie să fie atât de unite încât să se poată proteja în războiul informațional