Mihai Stepan Cazazian

Simpozion Național de istorie la Dumbrăveni

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Sâmbătă,  27 mai am participat la simpozionul despre armeni organizat de Sucursala UAR Dumbrăveni şi primăria oraşului Dumbrăveni.

Printre lucrările prezentate în cadrul simpozionului s-au numărat “Timp și memorie: armenii din sufetul meu”,  susținută de Mariana Cristescu, “Martirii și documente despre oamenii din Iași”, prezentată de Marius Chelcu și lucrarea lui Gheorghe Moldovan, “Contribuția comunității armenilor din Elisabethopolis la înființarea și funcționarea primei școli pentru surdo-muți din România”.

Așa am aflat lucruri interesante despre profesorul şi academicianul Bergi Aşgian, despre biserica armenească, foarte frumos restaurată din Iaşi şi ceea ce ne-a făcut extrem de atenţi a fost conferinţa despre şcoala de surdo-muţi din Dumbrăveni. Aceasta a fost prima de acest gen de pe teritoriul României actuale. Documentele atestă că un husar, pe nume Băcilă a venit acasă la Dumbrăveni pe o perioadă mai lungă şi s-a ocupat cu succes de un copil surdo-mut, după care a fost rugat de preotul paroh armean să ajute mai mulţi copii în cadrul şcolii primare din oraș. La rândul nostru, am rămas muţi şi noi pentru că nu am aflat până acum despre acest gen de preocupare a preoţilor armeni din Transilvania.

În a doua parte am ascultat un concert de pian cu valsuri, dar nu cele cunoscute. Artistul cu un talent deosebit ne-a încântat cu 4 dansuri populare nemţeşti prelucrate de Robert Schumann, vals compus de însuşi J.S.Bach, apoi 16 scurte valsuri de Johannes Brahms, extraordinar de frumoase. Apoi a urmat Antonin Dvorak cu două valsuri fastuoase şi artistul bine inspirat a încheia cu un vals compus de  Frederic Chopin. Felicitări şi mulţumiri domnule Horia Mihail.

Nu se putea să nu finalizăm întâlnirea noastră la masă. Suflarea armenească care de ani de zile  vine la Dumbrăveni la invitaţia gazdelor şi care cu timpul a devenit o adevărată familie.

A. S.

  •  
  •