Eduard Antonian

Simon Hollosy (1857-1918) 155 de ani de la naștere

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

autoportret

S-a născut la Sighetul Marmației, în Imperiul Austro-Ungar, într-o familie înstărită. Tatăl său a fost un negustor armean de vază originar din Moldova. Deja acolo strămoșii săi își românizaseră numele (se pare Ardzruni cf. S. Kristoff) în Corbul, dar la un recensământ în Imperiu, Simon și sora sa geamănă au fost înregistrați cu numele Corbul maghiarizat, adică Hollosy din motive lesne de priceput. Urmează liceul la Sighet, apoi își continuă studiile nefinalizate la Academia de Comerț din Budapesta. Cu un talent native către pictură și desen se orientează către Academia de Artă Regală din Munchen. Poliglot (vorbea cinci limbi străine) și cu o viziune artistică originala devine în scurt timp un pictor de renume. Prefera în special tematica rurală cu o sintaxă naturalistă, iar personajele sale par mereu în căutarea experimentului, a existențialismului.

În 1886 Hollosy, care avea și un talent pedagogic înnăscut este îndemnat de către foștii săi colegi (care îi vor deveni și elevi) să-și întemeieze propria școală de pictură la Munchen. Din acel moment cariera sa va cunoaște un succes fulminant. In 1899 școala sa va expune 113 lucrări la Salonul Național, iar una dintre picturi “Marșul lui Rakoczy” va deveni un simbol, leit motiv artistic al mișcărilor sociale, al revoluțiilor din acea vreme. În 1900 la Expoziția Universală de la Paris, Hollosy primește o medalie clasa a II-a pentru una dintre lucrarile sale. Urmează zeci de expoziții de la Baia Mare la Viena sau de la Veneția până la București. Școala sa de pictură este numită în mod generic Școala de la Baia Mare după orașul unde funcționa. Printre celebrii săi elevi s-au numărat K. Ferenczy, Artur Verona, Z. Takacs, J. Reti, C. Deszo, A. Liebmann sau H. Samșinian. Picturile lui Hollosy (foarte bine cotate astăzi) se găsesc expuse în numeroase muzee sau colecții. “Fata care râde”, “Toastul din cârciumă”, “Portmoneul gol”, “Vinul bun” sau “Hoții de mere” spun fiecare o poveste și surprind un fragment din viață care a rămas în eternitate.

Simon Hollosy se stinge în plină fortă a creației la doar 61 de ani fiind înhumat la Sighetul Marmației deși solicitase in mod expres să fie înmormântat în Cimitirul Armenesc din Gherla alături de strămoșii săi armeni originari din Moldova.

 

EDUARD ANTONIAN

  •  
  •