Redactor

SFÂNTUL GRIGORE LUMINĂTORUL – O DESĂVÂRŞITĂ ZI ARMENEASCĂ, la GHERLA

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share
Gherla catedrala

Catedrala armeano-catolică din Gherla

În fiecare an, de Sfântul Grigore Iluminătorul, Gherla devine capitala armenimii, primind sutele de pelerini sosiţi din ţară şi străinătate pentru a se împărtăşi din spiritul oraşului întemeiat de armeni, la cumpăna veacurilor al XVII-lea şi la XVIII-lea şi administrat de ei întru civilizaţie şi prosperitate timp de mai multe secole.

În ultimii ani, Armenopolis, metropola armeană a Transilvaniei – vreme de câteva decenii intrată într-un con de umbră – începe să se redeştepte spre uimirea şi încântarea celor care doresc s-o cunoască.
În această zi de vară senină şi înălţătoare, spaţiul din preajma maiestuoasei catedrale armeano-catolice freamătă de emoţie şi bucurie. Emoţiile gazdelor care fac ultimele retuşuri (inspectând bucatele sau netezind creţurile costumelor tradiţionale) sunt îngemănate cu zâmbetele şi gesturile de întâmpinare a pelerinilor din prag. Emoţiile oaspeţilor puţin osteniţi de drum reflectă bucuria revenirii şi reîntâlnirii în această zi emblematică pentru simţirea armenească.

Gherla vine procesiunea

Vine procesiunea

Clopotele cheamă la liturghie şi se pune în mişcare procesiunea alcătuită din armence îmbrăcate în costume tradiţionale, cavalerii mantiilor roşii sosiţi din Gheorgheni şi înalţii prelaţi în odăjdii albe. Serviciul divin celebrat sub bolţile celei mai mari catedrale armeano-catolice din Europa, sunetul orgii şi vechile cântece sacre armeneşti potenţează şi mai mult simţirea mulţimii de enoriaşi.
Liturghia festivă, miezul dintotdeauna al sărbătorii Sfântului Grigore Iluminatorul, este urmată de programele – pe an ce trece tot mai diverse şi mai consistente – pregătite şi organizate de armenii gherleni în colaborare cu cei clujeni.

gherla serviciul divin

serviciul divin

Anul acesta au avut loc două lansări de carte: Un nou volum al versiunii româneşti a monografiei “Oraşul Liber Regal Gherla” de Kristóf Szongott, publicat de editura Ararat şi biografia profesorului şi cărturarului Kristóf Szongott, scrisă în limba maghiară de profesorul Ferenc Kiss, din Dej. Ambele cărţi evocă trecutul glorios şi oamenii de vază ai Oraşului Armenesc.

gherla monografia

monografiei “Oraşul Liber Regal Gherla” de Kristóf Szongott

Apoi cei peste 400 de pelerini au fost omeniţi cu bucatele tradiţionale, preparate de neîntrecutele gospodine armence. Legendarul aganciabur sau supă de urechiuşe acrită cu hurut (anul acesta cu 22.000 de urechiuşe împăturite cu mâna, după cum a dezvăluit Anamaria Molnár) a fost precedată de aperitive gustoase şi succedată de friptură şi desert. Deşi numărul pelerinilor sporeşte an de an, fiecare găseşte un loc lângă mesele întinse sub bolţile răcoroase ale pivniţei seculare şi decorate cu drag de gazde.

gherla mese puse pentru oaspeti

Mese aşternute pentru pelerini în pivniţa casei parohiale

Dacă în anii trecuţi partea a doua a zilei era consacrată expoziţiilor de pictură şi spectacolelor de muzică şi dans, anul acesta alături de cele două expoziţii de fotografie găzduite de centrul cultural armean: „Gherla de ieri şi de azi” şi „Meşteşugurile armenilor din Transilvania”, a fost programată şi vizionarea filmului documentar „Armenopolis, suflet armenesc” realizat de Izabela Bostan Kevorkian şi Florin Kevorkian, proiectat în cinematograful renovat de curând.
Ziua Sfântului Grigore Iluminatorul s-a încheiat cu un concert de zile mari. Muzica veche armenească, tălmăcită cu talent şi simţire de maestrul Harry Tavitian, a răsunat între zidurile catedralei armeano-catolice, ticsită de lume.
De câţiva ani încoace Marius Sabo, primarul Gherlei, şi consiliul local au decis să fixeze zilele municipiului Gherlei în preajma sărbătorii Sfântului Grigore Iluminatorul, astfel încât sărbătoarea armenească este îmbrăţişată de toţi locuitorii de astăzi (români, maghiari, romi şi nu numai) ai fostului Armenopolis, dar şi de delegaţiile oraşelor înfrăţite din Ungaria, Polonia, Elveţia. De altfel elveţienii au dăruit catedralei un ceas nou (un dar emblematic din partea Ţării Cantoanelor). La ceremonia sfinţirii noului orologiu au luat cuvântul primarul, Marius Sabo, şi excelenţele lor Jean-Hubert Lebet, ambasadorul Elveţiei, şi Hamlet Gasparian, ambasadorul Armeniei. Acesta din urmă revine cu bucurie la Gherla, printre armenii de aici care – după cum spune excelenţa sa – au o identitate triplă: limba maternă maghiară, cetăţenie română şi spirit armenesc în continuă îmbogăţire.

gherla ceasul care merge din nou

Ceasul catedralei are un mecanism nou, dăruit de elveţieni

Ce înseamnă pentru mine sărbătoarea Sfântului Grigore Iluminatorul, de la Gherla? O zi de sâmbătă în care monseniorul Győrgy Jakubinyi mă salută cu „Şabat Şalom”, când ascult plină de evlavie înălţătoarea liturghie din catedrala armeano-catolică, îmi validez munca de tălmăcitor a istoriei Oraşului Armenesc relatată cu erudiţie şi savoare de Kristóf Szongott, simt gustul deja familiar aganciaburului şi rămân mereu uluită de armenii gherleni, aceste gazde inegalabile pentru care – aşa cum ne asigură întotdeauna Ioan Esztegár, preşedintele filialei UAR Gherla (şi Transilvania) – sărbătoarea Sfântului Grigore Iluminatorul este ca o mare petrecere în familie: „totul este organizat şi făcut de noi bărbaţii, femeile şi tinerii comunităţii, noi amenajăm, noi facem cumpărăturile, noi gătim, noi servim mâncarea”. Într-un cuvânt o desăvârşită zi armenească.

Andrea Ghiță

http://www.baabel.ro/

 

  •  
  •