Mihai Stepan Cazazian

SERJ SARKSIAN: „NIMENI SĂ NU SPERE CĂ DUPĂ CENTENARUL GENOCIDULUI CAUZA NOASTRĂ SE ÎNCHEIE”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

P7

La 27 mai, la Erevan, a avut loc cea de a 4-a sesiune a Comisiei de stat pentru coordonarea manifestărilor dedicate împlinirii a 100 de ani de la Genocidul Armean. Sesiunea a fost condusă de președintele Comisiei și președinte al Armeniei, Serj Sarksian.
„În pragul marcării a 100 de ani de la Genocidul Armean lansăm din nou apel răspicat către toate statele, către comunitatea internațională, să recunoască și să condamne această crimă fără precedent”, a spus președintele armean.
Serj Sarksian a insistat asupra faptului că politica negaționistă dusă de statul turc timp de decenii – prin care au fost și sînt negate adevăruri clare – a suferit un eșec, ceea ce face ca numărul tinerilor turci care privesc cu suspiciune poziția oficială și care cer de la propriul guvern dezvăluirea adevărului să crească pe zi ce trece. „Turcia trebuie să fie conștientă de faptul că, pentru a nu deveni complice a Imperiului Otoman, confruntarea cu istoria, recunoașterea și condamnarea Genocidului Armean nu au alternativă”.
Președintele Sarksian a remarcat că incontestabilitatea dovezilor împinge autoritățile turce să recurgă la măsuri fără precedent în formă, dar care în fond reflectă aceeași politică negaționistă dusă de Turcia de aproape 100 de ani. Noile tactici ale negaționismului turc de astăzi constau în punerea pe același plan a călăului și victimei, compararea lucrurilor incomparabile între ele. „Singura măsură posibilă pentru eliberarea de sub povara grea a trecutului pe care o pot face autoritățile turce este recunoașterea Genocidului Armean. Cu jumătăți de măsură nu se poate ajunge la un rezultat serios”.
În cadrul sesiunii, Serj Sarksian a informat, printre altele, că le-a trimis invitații unor șefi de state să viziteze Armenia în anul 2015, în special de 24 aprilie, pentru a aduce un omagiu alături de armeni celor un milion și jumătate de victime nevinovate, pentru a-și ridica glasul împotriva crimei de genocid și pentru a vedea că poporul armean nu numai că a supraviețuit acestei teribile încercări, ci a pornit pe calea renașterii. „Nu numai că am supraviețuit, dar ne-am strîns rîndurile și am deschis calea către un stat independent, către o Armenie liberă”.
Potrivit președintelui armean, Ankara continuă să vorbească despre înființarea unei comisii de istorici și despre deschiderea arhivelor. Dar arhivele Armeniei au fost întotdeauna deschise pentru toți cercetătorii. „Însă esența problemei constă în aceea că pentru confruntarea cu realitatea Genocidului Armean nu este neapărat necesară munca în arhive. E destul să intri în oricare casă armenească, în orice familie, iar mărturiile vor umple sufletul oricărui ascultător. E destul să te afli la Țițernakabert pe 24 aprilie și să vezi ce semnificație are această zi pentru fiecare armean, în Armenia și în Diaspora. E destul să mergi în oricare comunitate armeană din Diaspora și să întrebi: Cum au ajuns aici strămoșii voștri? Dacă autoritățile turce sînt interesate de adevăr, atunci trebuie să vină în Armenia și de 24 aplrilie să fie alături de poporul armean. Nu cred că după aceea vor mai putea lansa apeluri la vizitarea arhivelor. Profitînd de această ocazie, îl invit în mod oficial pe președintele Turciei, oricine va fi acesta după următoarele alegeri, să viziteze Armenia la 24 aprilie 2015 și să se confrunte cu mărturiile grăitoare despre istoria Genocidului Armean”.
Președintele Sarksian a adăugat că, în ciuda celor întîmplate, armenii nu îi urăsc pe turci. „Încercăm să creăm condițiile în care armenii și turcii să intre în contact unii cu ceilalți pentru a găsi calea reconcilierii”.

 

  •  
  •