Mihai Stepan Cazazian

SEMNEAZĂ ȘI TU PETIȚIA REMEMBER 24 APRILIE 1915

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

1915

SEMNEAZĂ ȘI TU PETIȚIA

http://www.remember24april1915.eu/petition/romanian/

In 1915, un plan premediatat si foarte meticulos pregatit a condus la masacrarea unui milion si jumatate de armeni din Imperiul otoman cu intentia de a le distruge civilizatia. Armenii au fost victimele unui genocid care ar putea foarte curand servi ca o referinta inspaimantatoare pentru cei ce vor urma.

Guvernele Republicii Turcia s-au luptat indarjit pentru a incerca sa faca lumea confuza sau sa uite de „Fantoma armeneasca” din Turica.

De ani de zile, simpla enuntare a acestor fapte istorice au provocat opozitii feroce, amenintari fizice si  uneori, chiar  si crime. Negarea genocidului a servit ca o incurajare pentru rasism si pentru ura impotriva armenilor si a altor minoritati non-islamice.

Unii cred ca recunoasterea realitatilor genocidului armen este un atac la adresa poporului turc si la „turcime”, intrucat atenteaza la negarea genocidului si reprezinta un pas spre drepturile omului.

De cativa ani, societatea civila turca a organizat in mod curajos comemorari ale genocidului armean. Cercul adevarului si al dreptatii s-a extins treptat si mai multe voci s-au alaturat in aceasta miscare, confruntand discursurile oficiale ale negarii genocidului.

Anul acesta, impreuna, din Turcia si de oriunde in Europa, activisti de drepturile omului si ai anti-rasismului, cetateni implicati, lideri ai societatii civile, intelectuali si artisti, armeni sau oameni de alte origini, ne intoarcem in Turcia pe 24 aprile 2014 sa comemoram genocidul armenian, cel care a ramas in mintea noastra, desi suntem la un centenar distanta de la momentul savarsirii acestuia.

Initiativa nostra de diseminare este una a reconcilierii, a solidaritatii, a justitiei si a democratiei.

Este o initiativa a reconcilierii pentru ca permite armenilor din diaspora  si turcilor-armeni ce au rezistat exilului sa isi deplanga stramosii,  iar in acelasi timp, permite turcilor si organizatiilor sa ceara iertare descendentilor victimeleor  genocidului.

Este o initiativa a solidaritatii,  a celor care lupta pentru adevarul istoric. Divizarea nu este intre turci si armeni, ci intre cei care lupta pentru recunoasterea genocidului armean si cei care promoveaza negarea acestuia. Intr-un cuvant, ea nu este o chestiune de origini, ci de perspective pentru viitor.

Este o initiativa a dreptatii. Elie Wiesel spunea: „Genocidul ucide de doua ori. A doua oara prin tacere” . Negarea este perpetuarea genocidului, iar genocidul este cel mai violent act in care rasismul poate ajunge. Luptanad impotriva negarii inseamna sa lupti impotriva rasismului pentru o societate cat mai justa. Ea ofera noii generatii oportunitatea sa priveasca impreuna spre viitor.

In sfarsit, este o initiativa a democratiei. Nu numai pentru ca discutarea tabuului cu privire la genocid este o conditie indispensabila pentru promovarea libertatii de exprimare in Turcia, dar de asemenea, precum Jorge Semprun a mentionat in repetate randuri, democratia cere vitalitate din partea societatii civile. Consolidand relatiile intre societatile civile, ii imputernicim pe aceia care s-au luptat pentru dezvoltarea democratiei in Turcia si ii toata Europa.

Cu reconcilierea in minte, cu solidaritate, dreptate si democratie, din respect pentru victime si descendentii lor, vom comemora impreuna Genocidul Armean pe 24 Aprilie anul acesta, in Turcia;  sau ii vom sustine pe aceia care o fac, chemand toti activistii, intelectualii, liferii, personalitatile care impartasesc aceste principii sa ni se alature pentru a pune punct celor 100 de ani de negare.

 

  •  
  •