Mihai Stepan Cazazian

Seară culturală la Constanța

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

          Nu este neapărat necesar să existe un prilej anume spre a ne aminti și evoca personalitatea unui mare om de cultură, de artă ori de știință, personalitate ce promovează – fie și postum – imaginea patriei și poporului său în lume, constituind o glorie a neamului său. Acest fel de individualități marcante, reprezentative pentru seminția lor, adaugă precum inelele în trunchiul unui copac, nota lor distinctivă la chipul specific al colectivității din care se revendică.

          Se întâmplă uneori să fie chiar dimpotrivă: nu ocazia să dea naștere unei sărbătoriri, ci evocarea să transforme o zi obișnuită într-o autentică sărbătoare, să dea sens și rost acelei zile comune, s-o smulgă din banalitatea existenței cotidiene.

          „Să nu lași să treacă nicio zi fără să citești, fără să vezi sau fără să auzi ceva frumos.” spusese cândva marele poet și gânditor Goethe; mai ales – adăugăm noi – într-un astfel de timp, ca cel actual, prea interesat de material și concret, neglijând ori trecând în plan secund valorile spirituale, singurele care înalță și bucură sufletul. În zilele noastre, când scala valorică pare ori chiar este răsturnată, a „administra” artă periodic și regulat unei comunități înseamnă a-i insufla putere și spirit, a o scoate de sub dominația economicului imediat și a o reintegra umanului căruia îi aparține prin concepție  și de care, vremelnic, s-a rătăcit.

          La a menține pururi vie memoria unor astfel de ziditori se adaugă și sentimentul de mândrie și satisfacție al aparținătorilor acelei comunități, dar, mai ales, intenția de a oferi un model și un stimul generațiilor tinere.

          Un astfel de eveniment am avut bucuria să-l trăim vineri, 25 septembrie, a.c., când în foișorul din curtea bisericii armene din Constanța, ne-am reîntâlnit spre a petrece timp, amintindu-ne de conaționalul nostru, artistul și omul Charle Azavour, pe numele său originar, Shahnour Varenagh Aznavourian (Շահնուր Վաղինակ Ազնավուրյան), născut la 22mai 1924 în Franța, la Paris. Cântăreț, compozitor, actor, activist public și diplomat francez, de origine armeană, Charle s-a bucurat de o mare notorietate în toată lumea, fiind simpatizat de oameni de toate vârstele, iubit de toți armenii din Armenia și diaspora, prețuit și respectat de președinți și capete încoronate.

Prezentarea a fost realizată de Hasmig Ananian

          A avut o activitate artistică prodigioasă: a compus și înregistrat peste 1400 de melodii în opt limbi: pe lângă cele în franceză, în engleză (150), italiană (100), spaniolă (70), germană (50) ș.a. Piesele sale melodioase, armonioase, cu note romantice, precum „J’ai Bu”, „Je m’voyai deja, „Il faut savoire”, „Ils sont tombes”, „Pour toi, Armenie”și altele sunt cunoscute și fredonate în toată lumea.  ՝

          A fost și un remarcabil actor, făcând parte din distribuția a peste 90 de producții cinematografice și fiind recompensat pentru excepționala sa carieră artistică cu premii internaționale de prestigiu.

          A avut părinți intelectuali – licențiați în litere – , dar foarte slabi comercianți, preferând, din păcate,  comerțul; despre tatăl său – își amintește Charles – „era un muzician talentat, dar slab afacerist, un suflet mare și generos.” În aceste condiții nu e greu de ghicit că starea materială a familiei nu era chiar de invidiat. (Amănuntate anecdotice interesante despre artist, pe care nu le cunoșteam!)

          Publicul sorbea cu nesaț cuvintele din expunerea lui Hasmig Ananian, scrisă cu o atentă selecție a momentelor celor mai importante din viața și cariera lui Charles Aznavour, dar mai ales, cu dragoste și respect. Se auzeau lucruri noi, pe care nu le știam, dar și altele mai cunoscute, dar  pe care le-am dori auzite mereu, au încântat audiența, căci Charles n-a fost doar un talentat cântăreț, ci și un artist-cetățean, un om adevărat.

          Activitatea sa civică din timpul ocupației naziste, ajutorul dezinteresat și continuu celor în nevoie, când tatăl său devenise membru al Rezistenței Franceze și protector al armenilor și evreilor ruși în fața pericolului german sunt mai puțin cunoscute, dar au fost în acele momente  de o importanță remarcabilă în a păstra viu spiritul patriotic francez, căci cariera artistică n-a fost singura preocupare a lui Charles, el fiind din copilărie – desigur, datorită educației din familie – un filoarmean convins, care a ajutat în vremi de restriște poporul armean și a făcut-o din deplinătatea sufletului său generos.

          Charle a avut o minunată Karma, căci artistul sărac de odinioară a devenit unul dintre cei mai bogați și mai apreciați artiști ai mapamondului.

          Niciodată arogant, niciodată negându-și stirpea, ci dimpotrivă, afișând-o și mândrindu-se cu originea sa armenească, el a știut să-și împlinească cu demnitate destinul, împărțindu-și nu doar arta, ci și avutul cu cei pe care-i iubea ori care, ca și el, cândva, nu aveau nimic.

          Numele său este pentru  toți armenii trăitori sau nu în patrie, un titlu de noblețe; este unul dintre numele celor câțiva aleși să facă din această planetă un loc mai bun și mai fericit.

Arșaluis Sarchisian Gurău

fotografii de Alisa Avachian

  •  
  •