Mihai Stepan Cazazian

Sărbătorirea Crăciunului în comunitatea armeană din Bacău

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

DSC_0093

Pe 3 ianuarie 2016 am primit un telefon de la dl. Vasile Agop, preşedinte al Uniunii Armenilor din România Sucursala Bacău care, odată cu urărările de anul nou, mă invita la sediul comunităţii pentru a sărbători Crăciunul, Boboteaza şi Pomul de Crăciun.

Primul gând a fost că armenii vor fi având sărbătorile rânduite după calendarul iulian, precum unii ortodocşi rămaşi “pe vechi”, în Moldova şi pravoslavnica Rusie.

Cu surprindere aveam să aflu că armenii utilizează calendarul Gregorian, dar sărbătoresc Crăciunul pe 6 ianuarie, în aceeaşi zi cu Boboteaza, iar creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie şi Boboteaza pe 19 ianuarie.

Biserica Ortodoxă Apostolică Armeană

Explicaţia care mi s-a dat a necesitat un lung excurs în istoria bisericească creştină. Nu numai că armenii nu s-au îndepărtat de cutuma creştină, dar armenii păstrează chiar tradiţiile iniţiale ale creştinismului. Armenii ortodocşi continuă să sărbătorească naşterea lui Iisus potrivit tradiţiei creştinismului de la începuturi, conform căreia Iisus Cristos a fost botezat pe 6 ianuarie, în aceeaşi zi în care s-a născut, după treizeci şi trei de ani,

După Edictul de la Milan  din  anul 313 creştinii din Imperiul Roman au decis ca ziua de 25 decembrie, ultima zi a sărbătorii păgâne romane a Saturnaliilor, să devină data sărbătorii Naşterii Domnului, iar Sinodul de la Chalcedon din anul 451 a oficializat alegerea. Biserica Ortodoxă Apostolică Armeană  nu a avut reprezentanţi la Conciliul de la Chalcedon, Armenia fiind în război cu Persia, şi nu şi-a însuşit hotărârile oficiale. De altfel, în Evanghelii nu se pomeneşte nicăieri despre data exactă a naşterii lui Iisus Hristos. Armenii, cel mai vechi popor creştin al omenirii, sărbătoresc Crăciunul şi Boboteaza pe 6 ianuarie,  odată cu credincioşii altor Biserici Ortodoxe Orientale, aşa-numite ne-Chalcedoniene: Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxa Etiopiană şi cea Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă precum şi Biserica Ortodoxă Malankară din India.

DSC_0004

DSC_0007

Slujba de sfinţire a aghiasmei mari și a rodiilor

Duminică 3 ianuarie 2016, părintele protoiereu Avedis Mandalian, vicar al Arhiepicopiei Bisericii Armene din România a oficiat la sediul UAR sucursala Bacău, slujba de sfinţire a aghiasmei mari și a rodiilor “spre folosul tuturor credincioșilor, fiindu-le acestora izvor de nestricăciune plin de putere îngerească, alungătoare a puterilor potrivnice și vindecătoare de boli”. În tradiția poporului armean rodia este privită ca un simbol național, reprezentând viața, belșugul, bucuria. Sfinții părinți ai Bisericii Armene  au găsit în  acest fruct semnificația Bisericii care își ține uniți toți credincioșii, la fel cum rodia strânge sub coaja sa mulțimea boabelor. Rodia se regăsește frecvent în decorațiunile arhitecturii armene, în arta bisericească și miniaturi.

Cei prezenţi la această manifestare i-au ascultat pe cei mici care au cântat colinde tradiționale armenești şi româneşti. Moș Crăciun a venit la copiii cuminți şi talentaţi din comunitatea armeană din Bacău unde şi-a deşertat sacul cu daruri.

DSC_0028

DSC_0045

DSC_0066

Bucătăria armenească

La finalul sărbătoririi Crăciunului armenesc,  sărbătoare a iubirii, a împăcării şi a înțelegerii participanţii au luat masa împreună, fiind servite mâncăruri din bucătăria tradiţională armeană, pregătite de membrii comunităţii armene din Bacău.

Armenii  sunt un popor cu o străveche cultură naţională, influenţată de asirieni, greci, perşi ş.a. Din această cauză, în bucătăria tradiţională armeană se păstrează interesante stiluri şi obiceuiri alimentare.

Bucătăria armeanească este o artă veche de mii de ani, fiind considerată una dintre cele mai vechi din lume. Enumerăm câteva mâncărurile armeneşti din care s-au degustat:  lavaş – este pregătită cu aceeaşi tehnică de milenii, moştenită şi transmisă din generaţie în generaţie cunoscută sub numele de pâine armeanească;  sugiuk – cârnatul  armeneasc;  khorovats – frigărui; khaş – supă arhaică armeanească;  basturma – pastramă sărată, condimentată şi uscată din carte de vită sau oaie;  dolma – preparat pe bază de tocături din carne de vită şi porc învelite în foaie de viţă de vie sau varză murată, se condimentează cu coriandru, mărar, mentă, piper, scorţişoară, nuci măcinate se asezonează cu unt topit, se servesc adesea însoţite de un sos făcut din iaurt şi usturoi;  geagik – este o supă rece  pe bază de castravete, iuart, nuci măcinate şi mentă verde tocată; cremă de humus – formată din năut, pastă de tahini, ulei de măsline, usturoi şi zeamă de lămâie; salată tabule – cu pătrunjel şi bulgur; harissa – prăjitură cu iuart şi griş; baklava – prăjitură cu miere şi nuci; prăjitură cu miere şi smochine; etc.

După ce ne-am hrănit cu lumină pentru suflet şi bunătăţi pentru trup am plecat într-un târziu spre casele noastre, mulţumind gazdelor pentru efortul de a duce mai departe tradiţiile poporului armean, credinţa, toleranţa, pacea şi armonia între oameni.

Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău – partener

proiecte cultural-educaţionale ale UAR, sucursala Bacău,

profesor – metodist Dumitru Ficuţă

DSC_0076

DSC_0074

  •  
  •