Mihai Stepan Cazazian

Sărbătorile Paştelui la comunitatea armeană din Botoșani

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

12. Preotul Holca si ajutoarele sale din timpul sarbatorii Invierii la Botosani

Preotul Holca si ajutoarele sale din timpul sarbatorii Invierii la Botosani

Comunitatea armeană din Botoşani este cunoscută ca fiind între primele comunităţi armene din Moldova. Sunt dovezi arheologice – între care o monedă bizantină vehiculată de negustorii armeni din perioada 1028-1035 – că aici s-a stabilit o colonie armeană după migraţiile din anii 1045 şi 1064, urmare a  invadării Armeniei de perși și bizantini.

Cum creştinii armeni îşi făceau biserică chiar dacă comunităţile erau mici, Botoşanii au avut la început o biserică din lemn, pe care au înlocuit-o, după migraţiile ulterioare din 1239 şi 1313, cu o biserică din piatră.

Tradiția și cei mai mulți autori atribuie ctitorirea bisericii armene în piatră din Botoșani în anul 1350, chiar dacă Bedros Mamigonian, Grigore Goilav sau Djololian Siruni au scris că biserica „Sfânta Maria”, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” ar fi chiar mai veche de acest an.

În altarul bisericii armene „Sfânta Maria” din Botoșani au existat unele dintre cele mai vechi cărţi religioase păstrate în Moldova, dintre care una, scrisă  la Caffa în anul 1354 și studiată chiar aici de Nicolae Iorga la începutul secolului XX, a fost luată în 1954 și se află astăzi la Ecimiadzin. Probabil se vor găsi vreodată și Evangheliile din 1258, scrisă în Cilicia, și cea din 1265, scrisă tot la Caffa, care s-ar fi aflat la Botoșani dar despre care nu se cunosc astăzi date concrete.

Abia refăcută în anul 1526, așa cum este menționată data în pisania de la intrarea bisericii, ctitoria armeană „Sfânta Maria” este dărâmată parțial și jefuită în anul 1551, în timpul progromului lui Ştefăniţă Rareş, fapt menționat de contemporanul Minas Tokatți, aflat atunci la Suceava.

Reconstruită însă în același an, biserica a continuat să funcționeze neîntrerupt până în zilele noastre. Restaurări majore s-au făcut în anii 1826, când s-a pus și pisania actuală, apoi în anii 1912-1920 când biserica a fost  modernizată şi electrificată, în fine între anii 2000-2004, când biserica „Sfânta Maria” a fost consolidată şi reabilitată din temelie.

În ziua de 16 August 2014, la împlinirea a 665 de ani de funcționare neîntreruptă, biserica „Sfânta Maria” din Botoșani va fi resfințită de PS Datev Hagopian, episcopul bisericii armene din România.

Înainte de  numirea lui Radu Kricor Holca preot stătător al parohiei armene din Botoșani, slujbele erau oficiate sporadic. Anul 2014 este al treilea an în care fiecare din slujbele dinaintea Săptămânii Mari (cea cu parabola evanghelică a vameșului și fariseului, cea a fiului rătăcitor și cea a Judecății de Apoi) s-au ținut după ritual.

Sărbătorile Paștelui la comunitatea armeană din Botoșani în acest an au început cu  slujba din Duminica Floriilor, cu sfințirea ramurilor de salcie. Enoriașii au primit fiecare o ramură pentru a o așeza deasupra ușii  de acasă.

S-a continuat cu slujba din Joia Mare în care s-au citit 12 fragmente din Evanghelie și s-au stins treptat cele 12 lumânări de pe altar. Enoriașii au venit cu flori care au împodobit altarul bisericii. Preotul Holca a fost asistat în timpul slujbei de trei copii îmbrăcați tradițional.

3. Spalarea picioarelor copiilor in biserica armeana din Botosani, 17 aprilie 2014

Spalarea picioarelor copiilor in biserica armeana din Botosani, 17 aprilie 2014

Tot în această zi a fost oficiat spălatul picioarelor copiilor. Comunitatea armeană din Botoşani aşteaptă în fiecare an cu multă bucurie acest ritual, care a devenit tradiţional. Un număr mare de credincioşi aduc copii la această ceremonie. Înainte de ritual, preotul Radu Kricor Holca aminteşte copiilor Evanghelia după Ioan, unde este scris că după „Cina cea de Taină”, Isus a umplut o carafă cu apă şi, coborând în genunchi în faţa ucenicilor săi, le-a spălat umil picioarele, ştergându-le cu prosopul legat la brâu. Atunci, spălarea picioarelor era pentru oameni un semn de ospitalitate, de respect arătat musafirilor de către gazdă şi era făcută de slugile sau de sclavii gazdei.  Isus a dat astfel apostolilor şi mai departe oamenilor, cel mai adevărat exemplu al supuşeniei şi smereniei. Acest lucru l-a arătat preotul Holca spălând picioarele copiilor.

După slujbă preotul  Radu Kricor Holca a împărţit copiilor cărți religioase ilustrate .

5. Preotul Holca ofera copiilor carti religioase, dupa ritualul spalarii picioarelor

Preotul Holca ofera copiilor carti religioase, dupa ritualul spalarii picioarelor

Celorlalți enoriași preotul le-a oferit unt sfinţit, care se dă celor bolnavi sau cu care se ung ouăle roşii de Paşte.

6. Slujba de Vinerea Mare la biserica Sfanta Maria din Botosani

Slujbele au continuat cu cea din Vinerea Mare, în care s-a cântat Prohodul, în procesiunea tradițională din jurul bisericii cu Sfântul Epitaf.  Simbolul trupului Mântuitorului a fost purtat de enoriașii Gică Damian și Mihai Șoldănescu .

9. Pisania din usa bisericii marcheaza reparatia din 1826, la aproape 3 secole de la refacerile din anii 1526 si 1551

Pisania din usa bisericii marcheaza reparatia din 1826, la aproape 3 secole de la refacerile din anii 1526 si 1551

Apoi Sfântul Epitaf a fost așezat în altar, unde a rămas până la Înălțare .

Sâmbătă seara a fost oficiată slujba de Înviere, în care altarul bisericii „s-a deschis” și preotul a lăsat veșmântul negru, îmbrăcându-se de sărbătoare. Preotul a fost asistat de doi reprezentanți din comunitatea armeană locală și de doi copii. Șerban Lazarovici a citit pastorala adresată de episcopul Datev Hagopian enoriașilor din parohiile bisericii armene din România .

La Botoşani preotul Kricor a oficiat slujba de Înviere în mare parte în limba română. Foarte puţini dintre cei de faţă ştiau alte cuvinte decât Christos hariav y merelotz! Pentru că sărbătoarea Învierii este cea mai mare sărbătoare domnească, preotul i-a pregătit pe enoriaşii botoşăneni încă din prelegerea din biserică de după slujba de vineri. A pomenit toate evenimentele din ziua Învierii, de mormântul gol găsit de femeile mironosiţe în dimineaţa zilei de duminică, despre cei doi îngeri care au vestit Învierea. Lumina Învierii lui Hristos este aceeaşi lumină care şi astăzi se răspândeşte în întreaga lume. Când în timpul Sfintei Liturghii de Paşte preotul dă această veste: „Hristos a înviat din morţi!”, enoriaşii răspund la unison: „Adevărat a înviat!”

13. Primirea luminii Invierii Domnului la biserica armeana Sfanta Maria din Botosani

Orhneal e Harutiunn Kristosi!

Enoriașii armeni și ceilalți prezenți în biserica armeană „Sfânta Maria” au primit lumina . Două studente din Iași, aduse de profesoara Roxana Bejenaru, au cântat împreună cu preotul.

La armeni Sărbătoarea Învierii este numită Zadig, care înseamnă depărtare de păcate şi întoarcere către Dumnezeu.

A doua zi (prima zi de Paște) a fost oficiată slujba de Duminică, când începe Săptămâna Luminată.

Iar în a doua zi de Paște, la biserica „Buna Vestire” de la cimitirul armean „Eternitatea” s-a oficiat slujba de pomenire a morților, a ctitorilor și donatorilor bisericii armene din  Botoșani de peste veacuri .

16. Pomenirea inaintasilor familiilor armene Manea si Ferhat

14. Slujba de pomenire a mortilor. Comemorarea genocidului din anul 1915.

Florin Simion Egner a vorbit numeroasei asistențe despre comemorarea  genocidului împotriva armenilor, din anul 1915, iar Viorica Popa a organizat o expoziție documentară, la împlinirea a 99 de ani de la tragicele evenimente.

15. Exponat din Expozitia despre genocidul armen din 1915, biserica Sfanta Maria

A urmat sfințirea mormintelor din cimitirul armean și, așa cum este tradiția, la fiecare mormânt s-a făcut și evocarea amintirilor despre înaintașii numeroaselor familii de armeni din Botoșani .

 Florin Simion Egner,  Viorica Popa

  •  
  •