Redactor

Sărbători armene de sfârşit de an la Botoşani

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

DSCN29251

Armeni din Suceava, Iaşi, Roman şi Târgu Ocna au fost alături de armenii din Botoşani în ziua Sfântului Iacob din Mazdapan, la celebrarea „Madach”- ului, sărbătoare tradiţională la comunitatea şi biserica armeană de aici. Astfel, în acest an, peste o sută de persoane au fost oaspeţi la sărbătoarea anuală a armenilor botoşăneni. Insolită a fost participarea  unui grup de studenţi armeni în România care au însoţit la Botoşani grupul armenilor ieşeni.

La sărbătoare au mai venit  prieteni şi admiratori locali ai comunităţii armene, personalităţi din cultură, administraţia publică locală, parlamentari şi reprezentaţi mass- media.

Paraclisul bisericii armene Sfânta Maria din Botoşani – prima biserică creştină construită în piatră, în anul 1350, pe locul unei vechi biserici de lemn din secolul al XIII-lea – a fost neîncăpător. Slujba religioasă a fost  oficiată în limba armeană de Datev Hagopian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, împreună cu preoţii bisericilor armene din Botoşani şi Suceava.

În pastorala – reluată în limba română de preotul  Radu Kricor Holca – episcopul Datev Hagopian a vorbit despre istoria şi credinţa armenilor şi a subliniat că oriunde merge în lume şi de câte ori are prilejul Domnia Sa  transmite că biserica Sfânta Maria cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este între cele mai vechi lăcaşuri în care actul religios se desfăşoară fără întrerupere de peste 650 de ani. Biserica din Botoşani este una dintre cele mai importante pentru întreaga comunitate armeană, împrăştiată în peste 70 de ţări şi pe toate continentele.

La Botoșani, sărbătoarea din 14 Decembrie pleacă de la o tradiţie veche de aproape două secole  şi este o manifestare specifică în comunitatea armenilor din România.  Este  jertfit un taur din carnea căruia se face o supă, iar bucăţile de carne fiartă completează porţii egale care sunt oferite pentru a fi mâncate de toată comunitatea armenilor din oraş, pentru sănătatea membrilor comunităţii. Carnea fiartă şi supa simbolizează o mâncare curată care ar fi îndepărtat ciuma în trecutul comunităţii.

În acest an s-au făcut două sute de pachete, toate binecuvântate de episcop, şi care au fost împărţite în biserică – atât armenilor din oraş cât şi invitaţilor. Anul acesta animalul sacrificat şi pregătirea lui au fost oferite de soţii Alexandru şi Ana Emanuela Zarug, primul fiind membru al consiliului parohiei armene din Botoşani. Astfel, la madach – ul anului 2013 s-a reluat tradiţia comunităţii locale în care armeni cu dare de mână asigurau cheltuielile acestei manifestări, pentru sănătatea lor şi a familiei.

Manifestările prilejuite de sărbătoarea anuală au continuat cu o lansare de carte: „Case armene din Botoşani”, carte care a făcut obiectul manifestărilor culturale despre armenii din Botoşani, desfășurate la Biblioteca judeţeană.  Este cea de-a cincea carte dintr-o serie de zece volume despre istoria, civilizaţia şi cultura armenilor din Botoşani, şi a fost scrisă de Florin Simion Egner şi Viorica Popa, care au mai scris şi publicat împreună „Istoria comunităţii armene din Botoşani (1054-2012)” (s-au tipărit două ediţii), „Biserica armeană din Botoşani – o existenţă de peste şapte secole” (s-au tipărit două ediţii), „Şcoala armeană din Botoşani”, (s-au tipărit trei ediţii) și „Cimitirele armene din Botoşani”.

Cartea a fost prezentată de profesorul – muzeograf  Gheorghe Median, recunoscut ca unul dintre reputaţii armenologi botoşăneni El a fost dealtfel autor, împreună cu armeanul Ştefan Iovanesian, a primei cărţi despre armenii de aici, „Armenii în istoria şi cultura oraşului Botoşani”, carte publicată în anul 2001.

1460092_799825676709513_1141760550_n

Despre „Case armene din Botoşani” au mai vorbit doctorul în istorie Corneliu Filip şi doctorul în istorie Dan Prodan, editorul revistei culturale „Luceafărul”,  cel care a prezentat în avanpremieră o surpriză, cartea a şasea din decalog, „Patrimoniul cultural şi religios al comunităţii armene din Botoşani”, carte în curs de apariţie la aceeaşi tipografie, Mediator.

Episcopul Datev Hagopian a salutat lansarea acestui volum, apreciind efortul autorilor de a scrie despre o comunitate care păstrează şi astăzi atât de bine tradiţiile şi specificul armenilor.

Cu acest prilej, bibliotecara Ana Teletin a prezentat cele două expoziţii organizate în cadrul manifestărilor, prima – de carte şi cea de-a doua – de fotodocumente ce cuprind marturii ale vieţii armeneşti la Botoşani.

Participanţii la manifestare au vizitat apoi Centrul Vechi al oraşului Botoşani, unde Florin Egner a prezentat invitaţilor mai multe case armene, cu istoria lor şi importanţa lor în dezvoltarea oraşului.

La agapa frăţească care a urmat, gazdele au oferit invitaţilor şi participanţilor  un foarte apreciat spectacol de tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou.

V. P. & F. E.

 

 

 

 

  • 10
  •