Mihai Stepan Cazazian

SĂRBĂTOAREA SFINŢILOR TRADUCĂTORI SAHAK ŞI MESROP

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share
Sahak_Partev_and_Mesrop_Mashtots

Sahag Partev și Mesrop Maștoț

               Biserica  Apostolică Armenă, în fiecare an, cu o deosebită ardoare prăznuieşte  ziua dedicată sfinţilor traducători, însă, această  sărbătoare  îi  comemorează  nu numai  pe sfinţii Mesrop Maştoţ, Sahak Partev, şi pe  ucenicii  lor, ci este şi  sărbătoarea alfabetului armean, al literaturii şi al scripturii armene. În perioada acestei sărbători se face un pelerinaj popular către Oşakan (locol unde îşi are odihna de veci Mesrop Maştoţ) .

Dacă facem o scurtă retrospectivă asupra acelor vremuri, când au trăit aceşti  sfinţi traducători,  trebuie remarcat faptul,  că  în acea perioada istorică era  una din cele mai   dificile pentru poporul armean.

Armenia având ca vecini trei împerii mari:  Bizantin, Asirian şi Persan, acele  imperii  doreau să răspândească  influenţa lor culturală, ecumenică asupra poporului armean, care nu avea scriere proprie  şi nici literatură. Cuvântul Domnului  suna în limbi  străine în bisericile armene, Biblia nu era tradusă, slujbele se oficiau în limba asiriană.  Libertatea şi identitea poporului armen se afla într-un mare pericol. Însă în acea perioadă critică,  poporul armean dă naştere  unui fiu destoinic: călugărul Mesrop Maştoţ, care prin susţinerea Catolicosului Sahac Partev şi a regelui Vramşapuh, porneşte în conceperea  alfabetului armean. În anul 405, după multe peregrinări, prin revelaţie divină, concepe  alfabetul armean şi  prima propoziţie pe care o traduce  din Vechiul Testament în armeană este următoarea: <A cunoaşte înţelepciunea şi sfatul, a şti cuvintele înţeleptului> (Proverbe).St._Mesrop_Mashtots

Descoperirea alfabetului este un moment de cotitură în istoria noastră. Acest  lucru a fost o minune a poporului armean, a fost  rezultatul marei iubiri şi a  milosteniei divine asupra  poporului armean, în caz contrar, poporul  nu s-ar fi putut  uni şi a merge  către salvare.

Însfârşit, Dumnezeu, din sfântul altar al bisericii armene vorbeşte în limba poporului, care  de peste 1600 de ani, îngenunchează în faţa mormântului de la Oşakan  a lui Mesrop Maştoţ, cauza fiind acest miracol.

Traducătorii au lăsat o urmă de neşters în istoria poporului armean, devenind nemuritori prin  moştenirea lăsată, cred, că orice armean cunoaşte numele sfinţilor traducători: Mesrop Maştoţ,  S. Sahak, Eghişe, Movses Horenaţi,  Davit Anhaht, filosoful: Eznik Kohbaţi, Grigor Narekaţi, Nerses Şnorhali, care au stabilit multe canoane şi legi pentru biserica armeană, au tradus din greaca şi asiriana Vechiul şi Noul Testament, au fondat şcoli, au educat  întregul popor armean.St_sahak_partev

Apoi din ordinul Catolicosului  Sahak, sf. Mesrop Maştoţ a pornit către  ţara vecină, Gruzia (VIRK), concepând şi pentru ei alfabet, după aceea a pornit către   Aghvank (Atropatakan), cărora deasemeni,  le-a conceput alfebet specific. Întorcându-se în Armenia, l-a găsit pe sf Sahak, traducând cărţi împreună cu ucenicii săi.

Nu întâmplător secolul V în istoria Armeniei este considerat  ca Secol  de Aur, deoarece, prin descoperirea alfabetului  a luat avânt viaţa  cultural- ecumenică. Însfârşit, am avut Biblie  în limba armeană, fiind cea mai sacră   carte  pentru noi.  Părinţii noştri,  în toată istoria noastră, au declarat prin vorbele lui  Eghişe că: <Noi ca Tată cunoaştem Evanghelia, iar ca Mamă: Biserica>.

 

Biroul de presă al  Arhiepiscopiei Armene din România

  • 9
  •