Mihai Stepan Cazazian

Sărbătoarea Madach-ului la Botoşani

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

        

 

Biserica armeană a preluat din perioada păgână obiceiul sărbătorii matagh-ului, practicat la anumite sărbători religioase ale armenilor şi constând din împărţirea unei pomeni prin jertfirea unui bou pentru 40 de familii sau a unui berbec la 7 familii,  pielea şi grăsimea revenind preotului. Tradiţia  spune că este o sărbătoare a armenilor de pe vremea patriarhilor Abel, Noe, Abraham şi Isaac. Atunci când nu se face jertfă de matagh se eliberează un porumbel, ca un gest ritual.

Comunitatea armeană din România a preluat şi ea această tradiţie, cu ocazia principalelor patronime din calendarul sfinţilor. Astăzi obiceiul este păstrat la Botoşani, la sărbătoarea Sfântului Iacob (Hagop), la Suceava, la sărbătoarea Sfintei Maria şi la Constanţa, în luna octombrie.

Chiar numele sărbătorii este scris şi pronunţat uşor diferit. S. Selian, în Schiţa istorică a comunităţii armene din România, îl scrie madagh. În  tradiţia comunităţii armene din Botoşani el este împământenit sub denumirea de  madach.

La începutul sărbătoririi madach-ului în Botoşani, a fost legenda. Viorica Popa aminteşte că în tradiţia comunităţii armene din Botoşani madach-ul se ţine în fiecare an  după ce, cu secole în urmă, o epidemie ajunsese să facă multe victime între armeni. Atunci un armean botoşănean a avut un vis, în care oprirea epidemiei se făcea numai dacă armenii fierbeau îndelung carne de vită şi mâncau supa şi carnea bine fiartă, fără să mai mănânce şi alte alimente. Visul odată pus în practică de comunitate, armenii botoşăneni  nu au mai avut nici o victimă la epidemii.

În Botoşani  madach-ul se sărbătoreşte pe 14 decembrie, fiind oferit după Sfinta Liturghie. În comunitatea armeană din Botoşani el este asimilat ca o sărbătoare populară.

Despre tradiţia acestei sărbători la Botoşani nu sunt informaţii scrise în cărţi. Se păstrează însă la comunitatea  armeană mai multe procese verbale ale conducerii Epitropiei (perioada 1890-1910, unele mai târziu, din perioada 1927-1941) unde sunt descrise organizarea, sponsorii, cheltuielile, participarea, împărţirea jertfei, colectele de bani de la cei înstăriţi, modul de utilizare a banilor adunaţi la această sărbătoare anuală.

Tradiţional, în Botoşani, jerfa a fost întotdeauna un bou, care se împarte ritualic  la 40 de familii, dar armenii îl împărţeau la mai multe persoane, la toată comunitatea.  Jertfa se făcea în curtea bisericii Sfânta Treime şi madach-ul se pregătea în clădirea comunităţii armene din curte. Se păstrează la arhiva comunităţii armene procesele verbale cu donatorii  de vite şi alimente: făină, brânză, etc, dar şi liste lungi cu persoane care au oferit, cu prilejul acestei sărbători, sume de bani folosite pentru ajutarea armenilor săraci. Între aceştia se găseşte şi numele lui Simion Egner, bunicul autorului acestui text.

 Biserica armeană  Sfânta Maria din Botoşani, construită în piatră în anul 1350, în ziua de 15 decembrie 2012.

Arhiva comunităţii armene păstreză o inedită corespondenţă din anul 1948, dintre comunitatea armeană din Botoşani şi conducerea de partid de la Bucureşti  prin care se solicita pentru sărbătoarea madach-ului repartiţie pentru cumpărarea a 100 kg de carne de vită pentru sărbătorire şi a 300 kg făină de grâu integrală pentru lipii. Ministerul Comerţului şi Alimentaţiei, sub semnătura ministrului, face cunoscut prin adresa 588575F din 2 decembrie 1948 că nu se poate aproba cererea pentru o manifestare religioasă. Interesantă rămâne informaţia că, în ciuda unor astfel de probleme, în Botoşani Madach-ul a fost sărbătorit în a doua duminică a lunii decembrie, în fiecare an.

Astăzi sărbătorirea se petrece la fel ca în trecut, dar carnea se cumpără deja tranşată pentru că legile nu permit astăzi tăierea unui animal în curtea bisericii. A rămas în Botoşani respectul pentru tradiţia de binecuvântare a sării, iar carnea se găteşte numai în saramură. După slujbă, enoriaşii pleacă acasă cu un pachet în care supa este oferită separat de bucata de carne de vită. Sunt pregătite aproape o sută de pachete, pentru tot atâtea familii. În ultimile două decenii aceiaşi armeni devotaţi comunităţii pegătesc ei înşişi darurile, trudind întrega zi şi noapte dinaintea sărbătorii. Ei sunt Guţă Lazarovici, Nuţa şi Ghiţă Chirica, alături de alţi membrii ai comunităţii, Adela Valter, Elena Damian şi încheind cu Viorica Popa. Alţii au făcut donaţii: Cocută Emanuela, Lungu Ionica – armeni din Botoşani, dr. Grigorincu Lucica şi Aurica Valter – armeni din Suceava,  dar şi prieteni ai comunităţii armene botoşănene: dr. Ilisei Constantin, deputatul  dr. Tamara Ciofu, Aghiorghiesei Laura, Achiţei Elena. Un astfel de pachet se trimite şi celor care nu au putut veni la slujbă şi, de multe ori, apropiaţilor comunităţii armene din Botoşani. Au fost trimise pachete şi la Bacău, Suceava sau chiar Bucureşti, comunitatea armeană  din România având comportamentul unei mari familii.

În acest an sărbătoarea de la Botoşani s-a desfăşurat (la fel ca în anul precedent) sub înaltul patronaj al P.S. Episcopului Datev Hagopian. Iar între oaspeţii comunităţii locale  a fost ambasadorul Republicii Armenia în România, Excelenţa Sa Hamlet Gasparian.

Comunitatea armenilor din Botoşani este foarte respectată, a  fost şi a rămas între cele mai mari din România. Botoşanii au  cea mai veche biserică cu funcţionare continuă din întreaga diasporă armeană, construită în piatră în anul 1350, pe locul unei biserici de lemn, mai veche. Oraşul are unul dintre primele cimitire creştine, cel confesional armean, mai vechi de secolul XV, descoperit la săpăturile arheologice din biserica armeană  Sfânta Maria şi la săpăturile din apropierea şi din curtea bisericii.

PS Episcopul Datev Hagopian şi Excelenţa Sa, ambasadorul Hamlet Gasparian, împreună cu oficialităţile oraşului în cocheta sală a Primăriei Botoşani, sediu construit în urmă cu peste 200 de ani.

Este motivul pentru care ambasadorul Gasparian, împreună cu PS Episcopul Datev Hagopian, s-au întâlnit în dimineaţa zilei de 15 decembrie cu primarul oraşului Botoşani, Ovidiu Portariuc, cu alte oficialităţi locale, cu parlamentari botoşăneni, şi au hotărât înfrăţirea oraşului Botoşani cu un oraş din Armenia.

După întâlnire, P.S. Episcopul Datev Hagopian a oficiat, la biserica armeană Sfânta Maria, Sfânta Liturghie Arhierească. A fost prezent şi ambasadorul Armeniei în România, Hamlet Gasparian. La slujba religioasă au participat, alături de armenii botoşăneni, cei din Suceava, Bacău – Târgu Ocna. O iarnă neobişnuit de grea i-a împiedicat pe armenii din Constanţa şi Galaţi, pe cei din Piteşti sau Focşani, chiar pe cei mai mulţi din Bucureşti sau din alte comunităţi să ajungă aici. Varujan Vosganian, care a fost de fiecare dată în Botoşani la Madach  şi Varujan Pambuccian, prietenul apropiat al comunităţii şi un adevărat sprijin căruia biserica armeană botoşăneană îi datorează foarte mult au rămas le Bucureşti în aceste zile în care se aşează noul Parlament şi noul Guvern. Au fost prezenţi şi prietenii comunităţii locale. Şi nu au lipsit Gheorghe Median, cel care a scris prima carte despre armenii din Botoşani, Armenii în istoria şi viaţa oraşului Botoşani,  Corneliu Filip, un ziarist care a realizat multe relatări la Radio România despre această sărbătoare la Botoşani, Liviu Buiuc, directorul Filarmonicii George Enescu,  Dănuţ Huţu care, în calitatea lui de şef al Culturii botoşănene, a scris memoriul de solicitare a finanţării consolidării bisericii armene Sfânta Treime, alături de Dana Pietraru, fosta şefă de la Cultură, armeancă şi ea, care a scris memoriul pentru reabilitarea bisericii Sfânta Maria, lucru realizat între timp. Între prietenii comunităţii armene, şi nu prieteni de circumstanţă ci oameni care au venit întotdeauna cu drag la comunitate, este şi Lucica Pârvan, şeful Muzeului Judeţean care a găzduit Expoziţia de broderii şi covoare armene  la Casa Ventura din Botoşani.

Excelenţa Sa, Hamlet Gasparian, ambasadorul Armeniei la Bucureşti, împreună cu muzeograful Steliana Băltuţă,

la Muzeul de Etnografie Botoşani.

Slujba religioasă s-a ţinut în paraclisul bisericii Sfânta Maria, sfinţit în ziua de 15 august 2004, după realizarea primei etape de consolidare a bisericii, de Dirayr Marchidian, fostul şi mult regretatul Arhiepiscop al Bisericii Armene din România şi Bulgaria.

După oficierea liturghiei s-a  făcut pomenirea donatorilor bisericii armene, înscrişi în Cartea de Aur  şi afişaţi în cele trei mari panouri din lăcaşul bisericii. Pomenirea se face în faţa altarului din biserica Sfânta Maria (în Botoşani sunt trei biserici armene). Citirea numelor donatorilor este tradiţională. Ea a fost hotărâtă de comunitatea armeană din Botoşani încă din 16 aprilie 1892, când preşedinte era Lusik V. Goilavian. Numărul donatorilor este de aproape 500 de persoane şi comunitatea locală are obligaţia să actualizeze această listă, care începe cu ctitorii bisericilor, din secolul XVII şi este continuată până la instaurarea comunismului, în anul 1945. Preotul Radu Kricor Holca a citit pomelnicul, aşa cum o face după fiecare oficiere religioasă făcută în biserica armeană din Botoşani, fie că aceasta este Sfânta Maria, fie că este biserica Buna Vestire de la cimitirul armean Eternitatea.

După aceasta,  P.S. Episcopul Datev Hagopian, împreună cu preoţii Ezras Bogdan, Azad Mandalian şi Radu Krikor Holca, au sfinţit pachetele tradiţionale de madach şi s-a făcut împărţirea lor chiar  în biserică, aşa cum se face de mai bine de 7 decenii. Pomenirile cu aceste daruri sunt făcute în memoria acelui lung şir de donatori ai bisericii armene din Botoşani, menţionaţi fiecare în cartea Istoria comunităţii armenilor din Botoşani (1045-2012), scrisă de Florin Simion Egner şi Viorica Popa şi tipărită de Uniunea Armenilor din România.

O frumoasă surpriză pentru mulţi dintre cei prezenţi a constituit-o expoziţia de Broderii şi covoare armene din sec. XVIII –XX, realizată de Viorica Popa împreună cu conducerea Muzeelor Judeţean şi de Etnografie din Botoşani. În prezenţa invitaţilor, P.S. Episcopul Datev Hagopian a făcut o extinsă prezentare a comunităţii armene din Botoşani, a vechimii şi tradiţiei bisericii armene botoşănene. Arată că în cei 2 ani de când este în România a ajuns să cunoască bine Botoşanii şi comunitatea de aici. Armenii sunt în Botoşani de 1000 de ani şi ei şi-au pus amprenta pe întemeierea oraşului, au construit aici prima biserică de piatră (care există şi astăzi) din România dar şi din Europa. Mulţumeşte autorităţilor locale şi parlamentarilor României pentru faptul că au contribuit la reabilitarea Bisericii Armene Sfânta Maria. Prezintă pe scurt proiectele sale de a înfiinţa în Botoşani un Centru European de restaurare a icoanelor armeneşti, un Muzeu al acestora, şi de a include Botoşanii în circuitele de pelerinaj ale armenilor. Apreciază că armenii din toată lumea sunt foarte iubitori de pelerinaje şi Botoşanii îi poate primi în condiţii foarte bune pe aceşti pelerini.

A mai vorbit despre comunitatea armeană din Botoşani profesorul şi cercetătorul-muzeograf Gheorghe Median. A subliniat rolul armenilor în  întemeierea târgului comercial Botoşani, a apreciat contribuţia primarilor armeni în dezvoltarea modernă a Botoşanilor. A prezentat cărţile despre armenii din Botoşani apărute în acest an: Istoria comunităţii armenilor din Botoşani (1045-2012), Biserica armeană din Botoşani – o existenţă de peste şapte secole şi Şcoala armeană din Botoşani – şapte secole de existenţă, cărţi scrise de Florin Egner şi Viorica Popa.

Înalţii oaspeţi  PS Episcopul Datev Hagopian şi Excelenţa Sa ambasadorul Hamlet Gasparian au vizitat Centrul Vechi Istoric al oraşului Botoşani, cu cele 21 de case negustoreşti, cu beciurile medievale, aparţinând unui armean, agăi Costachi Ciolac şi care ocupau o întreagă stradă. Au văzut monumentala casă a armeanului Ankele, emblema Centrului Vechi Istoric. Au fost văzute şi alte bijuterii arhitectonice realizate de armeni în Botoşani: Casa Ferhat, Casa Garabet Goilav, Casele Jean Goilav, Ilie Ciolac (din curtea spitalului Mavromati) şi Constantin Ciolac, Casa Cristea Caracaş şi cele două case proprietate ale comunităţii armene, Casa Bolfosu şi Casa Comunităţii. Timp de mai bine de un ceas s-a poposit la Casa Memorială Nicolae Iorga. Prieten şi colaborator de o viaţă al lui Hagop Djodolian Siruni, Iorga a fost un istoric care a scris mult despre istoria  armenilor şi cei doi înalţi oaspeţi ai Botoşanilor au scris şi ei despre Iorga, interesul lor pentru vizitarea acestui muzeu fiind deosebit. Preţioasele exponate au fost prezentate de Violeta Budăi-Damaschin, directoarea muzeului.

Agapa creştină tradiţională, la restaurantul Maria, şi la care au participat, alături de înalţii oaspeţi, de comunităţile armene din Botoşani, Suceava şi Târgu Ocna şi invitaţii comunităţii armene din Botoşani  a fost binecuvântată de P.S. Episcopul Datev Hagopian.

Botoşani, 16.12.2012.

Florin Egner şi Viorica Popa

  •  
  •