Mihai Stepan Cazazian

Sărbătoare tradițională la Biserica Armeană din Botoșani

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

1. P.S. episcopul Datev Hagopian, u00CEntu00E2istu0103tu0103torul  Bisericii Armene din Romu00E2nia oficiazu0103 slujba religioasu0103 la su0103rbu0103toarea  tradiu021Bionalu0103 a armenilor botou0219u0103neni

Zeci de armeni din Botoşani, Iaşi şi Suceava au participat sâmbătă la manifestările  prilejuite de sărbătoarea anuală a madach-ului la Botoșani.

Madach-ul la biserica „Sfânta Treime” a fost întotdeauna un element de referință pentru o comunitate care și-a cultivat, de-a lungul istoriei ei de aproape un mileniu, de la venirea în Botoșani, momentele ei specifice.

Legenda spune că în vremurile unei molime care secera viețile armenilor trăitori în Botoșani,  Dumnezeu a apărut în visul unui enoriaș al bisericii  și i-a poruncit să transmită comunității un mijloc de a opri molima și a salva de la moarte pe toți credincioșii armeni. Era necesar să se facă sacrificiul unui bou, iar carnea fiartă împreună cu supa și tradiționala lipie din aluat nedospit urmau să fie singura mâncare pentru membrii comunității armene locale până când efectele molimii ar fi încetat.

Pentru că minunea s-a produs, armenii botoșăneni au dus obiceiul madach-ului până în zilele noastre. Procesiunea rituală se desfășura în curtea bisericii armene „Sfânta Treime” iar între mulții donatori s-a numărat și bunicul meu, micul intreprinzător Simion Egner din Săveni. Prin anul 1937 s-a găsit un document în care preotul Baronian împreună cu membrii Consiliului Parohiei armene din Botoșani solicitau în scris episcopului Bisericii Armene din România o dispensă pentru consumul cărnii de vită în postul Crăciunului. Pentru respectul tradiției locale, cererea a fost încuviințată, ba, mai mult, pachetele trimise acasă la acei armeni bolnavi sau bătrâni care nu se puteau deplasa la biserică au fost binecuvântate de episcop.

2. Preotul Radu Holca prezintu0103 autorii celor 7 cu0103ru021Bi  apu0103rute despre comunitatea armeanu0103 din Botou0219ani

Au existat și ani în care masa tradițională de madach nu a putut fi susținută din lipsa cărnii de vită și a făinii de grâu. În anul 1949 Consiliul Parohial al bisericii armene din Botoșani solicita autorităților locale și Ministerului Aprovizionării o „repartiție” pentru cumpărarea de carne de vită și făină necesare susținerii acestei manifestări. Dar autoritățile comuniste – așa cum vedem într-o scrisoare  păstrată până astăzi la arhiva comunității armene din Botoșani – au refuzat să aprobe scoaterea din depozit și vinderea către Consiliul Parohial  a acelor alimente. Într-o piață controlată atunci atât de strict de autorități, comunitatea armeană nu avea alte posibilități  de aprovizionare și, pentru păstrarea totuși a tradiției, a fost sacrificat ritualic un porumbel.

5. Agapa prieteneascu0103 prilejuitu0103 de su0103rbu0103toarea Madach-ului la Botou0219ani

Astăzi sărbătoarea Madach-ului nu se mai desfășoară în biserica „Sfânta Treime”, lăcaș unde slujbele religioase au fost suspendate din anul 1991, după prăbușirea turnului clopotniței. Locația s-a schimbat la biserica „Sfânta Maria” cu hramul  „Adormirea Maicii Domnului”, situată în apropiere.

Momentul este așteptat cu bucurie de membrii restrânsei comunități locale, este prilejul în care se întâlnesc toți armenii din Botoșani și stau împreună cu oaspeții de la comunitățile armene din țară.

În acest an slujba de madach a fost oficiată de către Datev Hagopian, episcopul bisericii armene din România, alături de preoţii Radu Kricor Holca, din Botoșani şi Azad Mandalian, din Suceava.

În cuvântul de învăţătură, PS Datev Hagopian i-a îndemnat pe cei prezenţi să se roage Bunului Dumnezeu, pentru ei, dar şi pentru duşmanii lor. După Sfânta Liturghie a fost oficiată şi o slubă de pomenire a ctitorilor și a binefăcătorilor acestei biserici.  Aceștia sunt menționați prin scrierea numelor lor pe panourile cuprinzând „Listele donatorilor”, panouri  expuse în biserică din anul 1826.

PS Datev Hagopian a binecuvântat apoi pachetele cu supă, lipie și carne de vită  care au fost împărţite credincioşilor.

După slujbă, în spațiul muzeistic înființat în paraclisul bisericii „Sfânta Maria”, a avut loc o altă manifestare de suflet: lansarea volumului I „Din istoria şi patrimoniul comunităţii armene din Botoşani”.

3. Profesorul Du0103nuu021B Prodan, doctor  u00EEn istorie,  prezintu0103 volumul I al Istoriei comunitu0103u021Bii armene din Botou0219ani

Cartea, scrisă de fostul primar Florin Simion Egner şi de Viorica Popa, liderul armenilor botoşăneni, a fost prezentată de Dănuț Prodan, doctor în istorie. Profesorul a ținut să precizeze: „Într-o prezentare din anul trecut a cărții intitulată Case armene în Botoșani, carte care face parte din ciclul de zece volume pe care domnul Egner  împreună cu Viorica Popa şi-au propus să le realizeze, am numit această construcție „Decalogul armenesc”. Până în anul 2013 au apărut şase astfel de volume, iar din primele cinci, la care s-au adăugat ulterior câteva capitole, s-a născut acest prim volum al „Istoriei și patrimoniului  comunităţii armene din Botoşani”, apărut în condiţii tehnice şi grafice deosebite la editura Ararat”

La manifestare a mai fost prezentată o lucrare. Este un supliment tematic al revistei Ararat, „Periplu prin Armenia, o ţară frumoasă şi plină de contraste”, prezentând impresiile lui Florin Simion Egner, la prima lui vizită în Armenia, la sfârșitul lunii septembrie. Atunci,  municipiul Botoșani s-a înfrățit cu orașul Ashtarak, situat lângă Erevan.

Autorul a precizat: „Am scris un jurnal de călătorie despre Armenia așa cum am văzut-o eu într-un periplu de o săptămână. Am trimis repede textul redactorului șef Stepan Cazazian, la puține zile după ce m-am întors, pentru a nu influența această primă impresie. Domnul Cazazian a propus tipărirea acestui jurnal, fapt pentru care îi mulțumesc. Îmi doresc o următoare vizită pentru a vedea acele locuri mai liniștit”.

Cu prilejul acestui  eveniment, episcopul Datev Hagopian a afirmat, așa cum a mai făcut-o și în alte rânduri, că i-a sfătuit personal pe autori să scrie aceste cărți, începând chiar de la prima lor întâlnire, în care aceștia i-au relatat despre biserica armeană construită în Botoșani în anul 1350 și despre Evanghelia scrisă la Caffa în anul 1354 și aflată timp de 6 secole în altarul bisericii botoșănene. Se consideră așadar un părinte spiritual al acestor scrieri și, în fața întregii asistențe, i-a binecuvântat pe cei doi autori.

Locul manifestărilor, „Muzeul Comunității Armene din Botoșani”, inaugurat în data de 16 august 2014 și a cărei panglică a fost tăiată atunci de episcopul Datev împreună cu prefectul județului, cu directorul Muzeului Județean, cu șeful Direcției județene de cultură și cu deputatul Tamara Ciofu, a avut deja foarte mulți vizitatori. Interesul pentru comunitatea armeană, care a avut o contribuție esențială la înființarea târgului Botoșani, este mare iar cărțile apărute recent despre istoria acestei comunități au amplificat mult acest interes.

Manifestările s-au încheiat cu agapa tradițională, care a avut loc într-o atmosferă frățească, armeni botoșăneni împreună cu oaspeții armeni de la București, Iași și Suceava.

Florin Simion Egner

(Fotografii de Mihai Șoldănescu și Virginia Constantiniu)

  •  
  •