Mihai Stepan Cazazian

Să învățăm limba armeană*

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Acum mai bine de 160 de ani, mai precis în 1847, Gheorghe Asachi tipărea la Iași  primul abecedar în limba armeană cu titlul „ Cheul cetirii literelor mesrobiene”. Deși acesta este primul manual editat în Țările Române, școli existau  încă din secolul al  XV-lea. La mănăstirea Zamca iar din 1646  la Iași. Dar primele școli publice apar în Transilvania,  la Dumbrăveni (1685) și Gherla (1700) iar la București după 1800. Mai aproape de noi, în secolul trecut,  s-a tipărit la București (1911) o colecție avînd ca temă literatura pentru copii iar la Frumoasa părintele-cărturar Măgîrdici Bodurian editează o Enciclopedie Armeană(1938). Am făcut această scurtă incursiune în trecutul școlilor armene din spațiul românesc pentru a sublinia că armenii de pe aceste meleaguri, indiferent de condițiile bune sau rele pe care le-au trăit, au avut un scop precis. Să-și păstreze identitatea prin credință și limbă. Iar limba înseamnă școli și manuale. Lucru realizat pe parcursul a cîteva secole. De aceea azi cînd studiem istoria acestei comunități nu putem să ignorăm  volumele editate  în limba armeană. Și nu mă refer doar la scrierile bisericești. Spre exemplu la începutul secolului XX ,la Gherla, se studia încă limba armeană, dovadă fiind caietele de clasă ale elevilor aflate în arhiva parohiei armeano-catolice din localitate. Nu mai vorbesc de Școala Armeană din București, care își are începuturile pe vremea lui Manuc Bey și care a funcționat pînă prin anii `60 ai secolului trecut. Dar această situație de relativă prosperitate în plan educațional, dacă putem spune așa, a cunoscut un puternic declin. Comunitatea s-a împuținat astfel că în anii `80  vorbeam de o școală neoficial , de duminică, la care veneau tinerii să învețe limba armeană cu doamna Garabedian Anahid, descendentă a unei respectate familii de profesori. I-a urmat Varujan Vosganian iar, după 1989, doamna prof. Ulnia Blănaru Maganian, sora doamnei Garabedian. Istoria este cunoscută de mulți și nu o voi relua. Poate ea va face obiectul unui capitol din marea istorie a școlilor armene din România. Ce vreau să subliniez. În această lună, octombrie, luna sfinților traducători armeni  Sahag și Mesrob  s-a lansat primul Manual de Limba Armeană editat cu sprijinul Ministerului Educației din România. Este un moment istoric dar care ne obligă. Pentru că tinerii ce studiază literele mesrobiene sunt din ce în ce mai puțini iar acest manual ar trebui să ne mobilizeze pentru ca limba armeană să redevină prioritatea noastră numărul unu. Depinde de noi și de profesorii pe care-i avem.

Deci   *Սորվինք հայերէն  լեզուն

 

Mihai STEPAN CAZAZIAN

 

  • 3
  •