Mihai Stepan Cazazian

ROMAN: Manifestare culturală de ținută

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

DMP_5321

 

Municipiul Roman este primul oraş din România înfrăţit cu un oraş din Armenia. Este motivul pentru care festivităţile din acest an prilejuite de aniversarea proclamării independenţei Armeniei au fost remarcabile. coperta Roman

Primăria municipiului Roman, împreună cu Biblioteca municipală care poartă numele unui armean celebru, profesorul George Radu Melidon, alături de societatea culturală „Clepsidra” şi de Uniunea Armenilor din România – filiala Roman au organizat joi, 19 septembrie, orele 17, în Sala Consiliului Local al Primăriei, o lansare de carte despre istoria comunităţii armenilor romaşcani.

La eveniment au participat invitaţi ai comunităţilor armene din Roman alături de armenii veniţi din Bacău şi Botoşani, iar Arhiepiscopia armeană a fost reprezentată de preotul Radu Kricor Holca.

DMP_5280

Natalia Rusu, deja notorie în oraş prin cele zece cărţi publicate anterior, a scris o excelentă carte de „Însemnări despre comunitatea armeană din Roman”. Cartea a fost publicată de Editura Ararat, cu sprijinul Uniunii Armenilor din România.

Primarul municipiului Roman, profesorul Dan Laurenţiu Leoreanu şi  liderul comunităţii locale, excelentul amfitrion dr. Emanuel Nazaretian, au marcat evenimentul şi au subliniat importanţa manifestărilor dedicate Zilei independenţei Armeniei pentru oraşul Roman şi pentru restrânsa comunitate locală.

Cartea „Însemnări despre comunitatea armeană din Roman”a fost elogiată de profesorul Mihai Andone, un excelent vorbitor, care a impresionat  prin profunda cunoaştere a nativilor armeni şi a istoriei comunităţilor armene din Moldova.

Savuros a fost discursul profesorului Cioban, „patriarhul” recunoscut al culturii romaşcane, un om cu o vârstă venerabilă. A început prin a aminti de Agopşa, primarul armean al  Romanului care mergea prin oraş pe un cal alb, cu pistolul la brâu, un personaj venerat de localnici dar dezavuat de autorităţile de la Bucureşti. Cioban a descris rozetele specifice din arhitectura bisericii armene Sfânta Maria – biserică pe care a numit-o tot timpul catedrală –, ca fiind un simbol unic, de factură occidentală, al perfecţiunii şi al universalităţii iar basorelieful Sfintei Maria din biserica armeană din Roman a fost catalogat un adevărat simbol al feminităţii.

DMP_5253

Viorica Popa ( filiala Botoșani ) și Emanule Nazaretian ( filiala Roman) reprezentanți ai comunității armene ( rîndul din față )

Preotul Kricor Holca a salutat apariţia cărţii, a doua despre comunitatea armeană din Roman, după cartea preotului Doru Ionel „Biserica armeană din Roman”. A subliniat istoria strâns împletită   a comunităţilor de armeni din Botoşani, Suceava, Iaşi şi Roman  şi rezistenţa în timp a acestora prin credinţă şi cultură.

Şi preotul român Doru Ionel, slujitor în Biserica armeană Sfânta Maria cu hramul „Adormirii Maicii Domnului”- cedată în folosinţă provizorie episcopiei Romanului în anul 1881 – a avut cuvinte de preţuire pentru armenii care au construit un lăcaş atât de frumos.

DMP_5286

Natalia Rusu

Autoarea Natalia Rusu a încheiat manifestările cu îndemnul către cei prezenţi „să nu întârzie atunci când informaţiile despre armeni pot ajunge mai repede la cititor. Perfecţiunea nu o vom atinge niciodată dar cu certitudine alţii vor veni după noi să desăvârşească ceea ce am scris astăzi”. Aplauzele îndelungate au fost o recunoaştere a muncii acestei profesoare în vârstă de 82 de ani.

Florin Egner

  • 8
  •