Redactor

Revista “Siamanto” a armenilor din Iași (nr. 2) dedică ultimul număr Zilei de 24 Aprilie

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

 IMG_5010

Am placerea de a va semnala aparitia celui de al doilea numar al revistei Siamanto, rodul colaborarii unui colectiv de profesori si elevi stransi in jurul Uniunii Armenilor din Romania- filial Iasi. Revista se adreseaza cititorilor care doresc sa cunoasca viata si activitatea membrilor Uniunii Armenilor din Romania, revista cuprinzand variate domenii: istorie, literatura, arta si cinematografie. Doresc a aduce in atentia dumneavoastra faptul ca acest numar al revistei Siamanto este dedicat intrutotul zilei de 24 aprilie, zi de comemorare a genocidului armean. Materialul documentar este insotit de fotografii ilustrative, punand in valoare actualitatea subiectelor, unele trezind un interes deosebit.


                Revista este constituita pe doua parti. Prima parte este reconstituirea unei pagini de istorie a poporului armean, iar cea de a doua parte reprezinta transpunerea armenocidului in literatura, arta si cinematografie. Revista cuprinde sase rubrici si anume: Istorie, Comemorarea Genocidului Armean, Comemorarea Genocidului Armean in comunitatile din Romania, Memorii, Edificii de o valoare inestimabila pentru armenii de pretutindeni si Transpunerea genocidului armean in literatura, arta si cinematografie.

IMG_5012

IMG_5004

                Prima rubrica debuteaza cu o scurta prezentare a istoriei generale a poporului armean, Armenii un popor menit sa traiasca, articol realizat de d-na prof. dr. Doina Calistru in colaborare cu  d-nul prof. Aurel Rusu. Tema controversata a armenocidului si urmarile acestuia la nivel international sunt evidentiate in articolul d-nului Sergiu Selian Diaspora armeana, o repercusiune a unui genocid nesanctionat. Calatorind in trecut ajungem in epoca lui  Nicolae Iorga, om de vaza a timpurilor de odinioara, profet al armenocidului din 1915, fapt demonstrat in articolul Patriciei Bandalau Nicolae Iorga, clarvazator al genocidului armean. Poporul armean a fost primul popor care a adoptat religia crestina ca religie oficiala de stat in anul 301. Astfel putem afirma faptul ca mentinerea religiei a fost Miracolul salvarii pentru armenii supusi atrocitatilor din timpul imperialismului otoman, acesta afirmatie fiind sustinuta si elaborata de d-na prof. dr. Lucia Cimpeanu. Fiind marcati de tragicul eveniment am urmarit in cadrul revistei si reprezentarea unei diagrame psihologico-afective a armenilor supravietuitori, afirmatie evidentiata in articolul Destine frante sub cupola imperiului otoman, articol realizat de d-ra Elena Magdalena Chirila si Margheritei Andidero. Istoria tragica a patriei mama l-a determinat pe Haik Haryutyunian sa scrie articolul Reconstituirea unui trecut covarsitor, articol in care autorul subliniaza persecutiile sutelor de intelectuali armeni din Constantinopol. Articolul Armintiri tulburatoare a unei pagini de istorie, articol realizat de Tigran Radu, reprezinta un sumar al masacrelor de la 1915.

Am vorbit despre trecutul tragic al armenilor si va indemn san e indreptam privirea spre urmatoarele doua rubrici ale revistei, rubrici ce pun in lumina comemorarea genocidului armean in diaspora. Primul articol apartine tanarului peruan Frantz Edwin Julca Ravichagua. Interesul sau pentru comunitatea armeana este vizibil in articolul Comemorarea Genocidului Armean in tarile hispano-americane. Solidaritatea la nivel international vis-a-vis de comunitatea armeana a fost transpusa in articolul Comemorarea Genocidului Armean in Rusia, Turcia, Canada, America, Franta, Australia, Grecia, Bulgaria, Spania, Georgia, Bulgaria, articol realizat de d-ra Simona Elena Minea. Propun in cele ce urmeaza sa ne focalizam privirile catre patria mama, Armenia. Robert Such, un tanar student pasionat de istoria armenilor se afirma prin realizarea articolului Comemorarea Genocidului Armean in patria mama. Revista continua cu doua articole privind manifestarile organizate de comunitatile armene din Romania la data de 24 aprilie. Primul articol vizeaza Comemorarea Genocidului Armean la Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Bacau si Targu-Ocna, articol realizat de d-ra Georgiana Calancea. Ulterior d-ra Daria Tanasuca reliefeaza intr-o maniera aparte activatile intreprinse de Uniunea Armenilor din Romania- filiala Iasi privind comemorarea genocidului armean.
Cea de a patra rubrica, Memorii, debuteaza cu articolul Tragedia de a fi armean pe pamantul tau natal, 1915-1923, articol ce apartine d-nei presedinte a Uniunii Armenilor din Romania- filiala Cluj- Napoca, Azaduhi Varduca- Horenian. Dumneaei prezinta in cadrul acestui articol istoria tragica a familiei sale.

IMG_4994

Urmatoarea rubrica a revistei Edificii de o valoare inestimabila pentru armenii de pretutindeni, contine articolul d-rei Patricia Bandalau referitor la Muzeul Genocidului Armean din Yerevan, privit ca marturie a faptului istoric propriu-zis. Ultima rubrica a revistei este Transpunerea Genocidului Armean in literatura, arta si cinematografie. Aceasta rubrica debuteaza cu articolul Siamanto sub semnul rezistentei, articol ce pune in evidenta vicisitudinile din viata poetului armean, aceasta minutioasa reprezentare fiind realizata de d-na prof. Loreta Mahalu. Dorind sa realizam un paralelism intre trecut si prezent am incercat sa aducem in atentia dumneavoastra articolul Cartea Soaptelor , un strigat in negura istoriei, articol realizat de Patricia Bandalau dupa romanul monografic si biografic al scriitorului Varujan Vosganian. Facand o trecere lina de la arta cuvantului si actul creator privit dintr-o perspectiva literara, va invit sa pasim in lumea artei plastice. Arta este considerata refugiul artistilor armeni, deoarece de-a lungul timpului in cadrul artei post-genocid si-au facut simtita prezenta urmatorii artisti: Varkes Soureniants, Armiss (Armenak Missirian), Paul Guirrogosian, Hagop Khoubessian, Jean Jansem, Victor Grigorian, Arshile Gorky.  Toti acesti reprezentanti ai artei plastice armene au dat viata si sens unor personaje si scene cu ajutorul unicelor instrumente: acurelele, pensonul si panza. Reflectarea artei armenesti poate fi admirata in picturile contemporane ale d-nei Azaduhi Varduca-Horenian, cat si in tablorile tinerei de origine americana, Dzaet (Pamela Hill). Aceste aspecto au fost conturate in articolele Elenei Magdalena Chirila, Patriciei Bandalau si Adinei Arnautu. Fiind captivati de lumea cinematografica poposim pentru scurt timp in pelicula regizorului Atom Egoian, Ararat, devenind astfel protagonistii unui film de lung metraj si partasi ai unui masacru devenit istorie.

In continuare imi face o deosebita placere sa prezint colectivul de redactie al revistei, fara de care Siamanto un ar fi fost posibila:

 

Redactor : Patricia Băndălău

Fotoreporteri : Simona Elena Minea, Georgiana Calancea, Gabriela Butuc, Ana Neicu

Colaboratori: Prof. dr. Doina Calistru, Prof. dr. Lucia Cîmpeanu, Prof. Aurel Rusu, Prof. Loreta Mahalu, Daria Tănăsucă, Margherita Andidero, Haik Harutyunyan, Simona Elena Minea, Robert Șuch, Adina Arnăutu

Corespondenţi din străinătate: Sergiu Selian (Australia), Elena Magdalena Chirilă (Elveția), Franz Edwin Julca Ravichagua (Peru)

Corespondenţi din alte localităţi: Azaduhi Varduca-Horenian (Cluj-Napoca), Tigran Radu (Piatra Neamț)

Traducere: Patricia Bostan

 

Multumesc totodata editorului Ars Longa, d-nului presedinte al Uniunii Armenilor din Romania- filiala Iasi Prof. univ. dr. Maricel Agop, d-nului Dr. Zareh Nazaryan, d-nei Vicepresedinte a Uniunii Armenilor din Romania- filiala Iasi, d-na prof. dr. Aida Dragomirescu, d-nului director al Centrului Cultural al Americii Latine si Caraibelor Iasi, d-nul Jorge Ernesto Gonzales Contreras si membrilor comitetului director al Uniunii Armenilor din Romania filiala Iasi pentru sprijinul acordat in aparitia celui de al doilea numar al revistei Siamanto.

In numerele viitoare ne dorim colaborari cu parteneri din tara si strainatate pentru a largi sfera de cunoastere si receptare a subiectelor privind viata armenilor. Asteptam sugestiile dumneavoastra dar si colaborarea si sprijinul pentru editiile viitoare, pentru a da continuitate efortului de acum, in vederea stimularii interesului din societatea actuala pentru problemele minoritatilor.

Ștefana AGOP

  • 1
  •