Mihai Stepan Cazazian

Revista “Realitatea Evreiască” despre Festivalul Strada Armenească – a IV-a ediţie

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

 

În perioada 28-30 iulie 2017 a avut loc la Bucureşti cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Strada Armenească, un proiect anual prin care cultura armenilor este prezentată publicului într-un mod dinamic şi recreativ, în organizarea Primăriei Municipiului Bucureşti, a Primăriei Sectorului 2 şi a Departamentului pentru Relaţii Interetnice.

După cum au afirmat deputaţii Varujan Pambuccian şi Varujan Vosganian în deschiderea evenimentului, ideea organizării festivalului şi a atribuirii denumirii după spaţiul în care acesta se desfăşoară a pornit de la istoria armenilor din Bucureşti, care la începutul secolului al XVIIlea s-au aşezat în zona străzii pe care astăzi o numim Armenească, primind spaţiul necesar construirii unei biserici. De aici au apărut instituţii fundamentale precum şcoala armenilor, muzeul, biblioteca, episcopia, casa parohială, toate coagulate în perimetrul străzii Armeneşti. Iniţial aflat la marginea Bucureştiului, cartierul armenesc a devenit una dintre zonele centrale ale oraşului.

Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, Datev Hagopian, i-a felicitat pe organizatorii evenimentului pentru programul cultural pe care l-au propus publicului şi s-a arătat recunoscător pentru convieţuirea armonioasă dintre minorităţile naţionale şi majoritatea populaţiei române, pledând pentru iubirea şi pacea între popoarele lumii.

Programul artistic a inclus spectacole de dans (formaţiile Miko & Crew, MiniVartavar, Karin Folk Dance Ensemble – din partea Uniunii Armenilor din România; ansamblul Kymata, reprezentând Uniunea Elenă din România), de muzică (recitaluri susţinute de Corina Chiriac, Meet the Greeks, Mahala Rai Banda), de teatru (piese pentru copii – „E ora de păpuşi!”, „Cufărul zburător”, „Prinţul cel obraznic şi bătrânul înţelept”, „Două fete cucuiete”, dar şi pentru adulţi – „O noapte furtunoasă”, „Întrunire la cavou”), la care s-au adăugat activităţi precum Escape Room, bătaie cu apă, Strada de carte, tururi gratuite ale muzeului Dudian şi tururi ghidate ale cartierului armenesc, oferite de Asociaţia Cultour.

Cântăreţei Corina Chiriac i-a fost decernat Premiul Special al Uniunii Armenilor din România pe anul 2016, un premiu inaugurat în 1993, acordat armenilor care prin activităţile lor au sporit prestigiul comunităţii, atât în România, cât şi peste hotare. Printre laureaţi se numără părintele arhimandrit Zareh Baronian, neurochirurgul Florin Exergian, baritonul Eduard Tumageanian, pianistul Harry Tavitian, scriitorii Arşavir Acterian, Bedros Horasangian, Ştefan Agopian ş.a. Corina Chiriac a dedicat acest premiu ramurii armene a familiei sale – mama, Elisabeta Calaigian; cumnatul mamei, fost preot la Biserica Armenească din Bucureşti; bunica, Paris Calaigian, care a înfiinţat în România prima şcoală pentru copiii armeni care doreau să înveţe limba engleză, disciplină pe care o preda şi la Istanbul.

Comunitatea evreiască a fost reprezentată de membri ai conducerii F.C.E.R., (dr. Aurel Vainer, preşedintele, deputat Silviu Vexler, director Silvian Horn). Cel care a prezentat invitaţii acestui moment muzical – formaţia Bucharest Klezmer Band şi Corul Hazamir – a fost ec. Silvian Horn, care a precizat că participarea comunităţii evreieşti la Festivalul Strada Armenească a fost una consecventă, la toate cele patru ediţii organizate până în prezent. Melodiile în ebraică şi idiş ale Corului Hazamir au fost urmate de un recital-surpriză susţinut de Carla Lifşin, cu melodii care au valorificat folclorul tradiţional românesc.

Preşedintele F.C.E.R.a adresat urarea „Vivat, crescat, floreat Festival Strada Armenească!” şi a evocat legăturile afective cu armenii. Adolescenţa şi tinereţea şi le-a trăit pe lângă strada Mântuleasa, în calea spre şcoală şi facultate trecând mereu pe strada Armenească. În viaţă, drumurile lui s-au intersectat adesea cu ale armenilor, dintre care a menţionat doi colegi şi buni prieteni, Muradian Zadik, devenit directorul Observatorului Astronomic din Paris, şi Sandilian Arsene. Vorbitorul a jucat baschet alături de coechipieri armeni, savurează cafeaua armenească şi a încheiat referindu-se la oraşul din Transilvania care a fost înfiinţat de armeni, Armenopolis (în prezent, Gherla, jud. Cluj), propunând ca acesta să acorde cetăţenie de onoare tuturor armenilor care mai trăiesc în România.

Programul comunităţii evreieşti a fost încheiat cu melodiile tradiţionale „Şalom alehem” şi „Hava naghila”, fiind urmat de un recital de blues al artistului evreu A.G. Weinberger.

CLAUDIA BOSOI

https://www.jewishfed.ro

foto www.facebook.com/StradaArmeneasca

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *