Mihai Stepan Cazazian

RESTITUIRI / Oraşul lui Kapri

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

Hanul Domnesc

 

De câţiva ani pun în practică un obicei benefic: străbat urbea natală cu paşii unui călător. Spre deosebire de timpul limitat al unui călător, dispun de timp berechet. Uneori, când paşii nu-mi sunt purtaţi pe alte meleaguri…

Obiceiul e “completat” de o hartă a vechii urbe, care-mi susţine opinia că vechiul oraş era construit cu multă înţelepciune şi răspundere. Aviz autorităţilor actuale, care dau greş constant în deciziile…urbanistice, pe care nu prea le-aş numi “urbanistice”.

În excursia mea am trecut deseori pe lângă Hanul Domnesc. Este cea mai veche clădire publică păstrată în Suceava şi a avut rol de han, casă de şedere pentru familia imperială austriacă, cât şi jandarmerie. Însă ceea ce mi-a atras atenţia este faptul că baronul Kapri o cumpără la sfârşitul secolului al optsprezecelea! Sunt surprinsă? Oarecum…

Curioasă din fire, lansez o teorie după o discuţie cu muzeograful Iustina Humă (deoarece nu am consultat încă foaia cadastrală): prieten cu împăratul Iosif II, baronul Kapri îl convinge să-i vândă această casă de odihnă (era şi cabană de vânătoare în acea vreme). Tind să cred că demersul i-a reuşit, din moment ce, cu câţiva ani înainte, a mers la Schoenbrunn în audienţă la împărat. Nu mai pun la socoteală faptul că Iosif II comandă pictorului Curţii vieneze să realizeze portretele fraţilor Vartires şi Nicolae Kapri, care se află şi azi în Cabinetul Portretelor din Curtea Imperială! Practic, baronul Kapri organizează, la scară mai mică, primul loc de găzduire modern din Suceava. Încurajat de mersul afacerii, pune temelia celebrului său Han Langer în anul 1808, care a supravieţuit mai bine de un veac şi jumătate în Suceava.

Iar Kapri nu a construit doar în Suceava şi în împrejurimi, ci şi în judeţele învecinate! Există un conac Kapri la Brăeşti, în judeţul Botoşani, care necesită restaurare urgentă, ca acela de la Iacobeşti, din judeţul Suceava.

            Faceţi un exerciţiu alături de mine şi gândiţi-vă cât de mult am avea de câştigat toţi dacă s-ar realiza un parteneriat public-privat pentru salvarea patrimoniului! Căci, dacă tot vorbim în cele patru vânturi de turism de calitate, atunci nu trebuie, sub nicio formă, să facem rabat de la calitate! Trebuie să oferim calitate. Şi mă cuprinde neputinţa şi furia, dificil de controlat, când aud fraze sforăitoare, fără fundament!

            Astfel, ca să evit vorbăria fără sens, voi încerca să realizez, cu sprijinul comunităţii şi a celorlalţi factori de decizie implicaţi în proces, un soi de ghid, în care vom identifica monumentele armeneşti în pericol şi vom căuta soluţii de salvare.

Suceava, noiembrie 2017, Corina D.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *