Mihai Stepan Cazazian

Restaurarea bisericii armene Sfânta Treime din Botoşani – obiectiv de interes naţional

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
foto Cosmin Zamfirache

Ansamblul arhitectonic Biserica armeană Sfânta Treime din Botoşani este unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură urbană din România. Pe lista Ministerului Culturii şi Cultelor, a Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, ansamblul arhitectonic Biserica armeană Sfânta Treime are clasificate 4 obiective: Ansamblul bisericii armeneşti Sfânta Treime, str. Armeană, nr. 15 (datare 1795-1797, Nr. crt. 264); Biserica armenească Sfânta Treime, str. Armeană, nr. 15 (datare 1795-1797, ref. 1832, Nr. crt. 265); Turn clopotniţă, str. Armeană, nr. 15 (datare 1795-1797, Nr. crt. 266); Zid de incintă, str. Armeană, nr. 15 (datare 1795-1797, ref. 1832, Nr. crt. 267).

Existenţa unui asemenea ansamblu socio-cultural-religios este unică nu numai între obiectivele de acest fel din Botoşani dar chiar şi din România. Amplasarea acestuia – pe o suprafață de  4953,35 mp, la o distanță de câteva sute de metri de Centrul administrativ al județului și municipiului conferă o particularitate cu totul remarcabilă  arhitecturii urbanistice a orașului Botoșani. Se face mențiunea că municipiul Botoșani are peste 100.000 locuitori, fiind clasificat al treilea după criteriul populație în arealul Regiunii de dezvoltare Nord – Est.

Chiar dacă anul ctitoririi bisericii Sfânta Treime este 1797, prima menţionare documentară a bisericii din Botoşani este mult mai veche, lăcaşul de cult fiind contemporan cu cele două biserici domneşti Sfântul Gheorghe şi Uspenia – construite în anii 1551-1552. Construcţia bisericii armene Sfânta Treime începe în anul 1560, când pe locul bisericii actuale era construită o biserică din lemn cu hramul Sfântului Axentie, cu destinaţia inițială de mănăstire armeană: „În anul Domnului 1560 şi în data armenilor 1009 s-a fondat acest Sfânt Templu în numele  Sfântului Axentios, martirul lui Hristos, cu stăruinţa baronului Agacea Grigorcea, de fel din Cameniţa, sub catolicosul tuturor armenilor Prea Sfinţitul Barsegh (Vasile) şi sub patriarhatul Constantinopolului şi a Sfântului Ierusalim al Prea Sfinţitului Arhimandrit Stepannos”.  Inscripţia se află pe un giaşot aflat în altarul bisericii (Florin Simion Egner și Viorica Popa, “Din istoria şi patrimoniul comunităţii armene din Botoșani”, 2014, p. 514). 

A existat o continuitate a actului religios în acest lăcaş de cult,  pentru că după aproape un secol, în anul 1655, pe locul bisericii de la 1560, începe construcţia unei alte biserici armene din lemn cu hramul Sfânta Treime, data fiind atestată într-un document târziu: într-un act redactat în anul 1710 cu textul preluat în anul 1891 într-o grăniţuire de proprietate (act aflat la Arhivele Statului Botoşani), este pomenită „înlocuirea bisericii Sfântul Axentie prin biserica cu hramul Sfânta Troiţă (Sfânta Treime), numită şi Nor-Jam (adică ”Biserica Nouă”) situată (lângă) maidanul în proprietatea domnului Garabet Ciolac” (Florin Simion Egner și Viorica Popa, “Biserica armeană din  Botoșani”, 2012, p. 72). Biserica de lemn din 1655 nu rezistă în timp şi după mai bine de un secol este dărâmată, pe locul ei fiind ridicată biserica cu acelaşi hram – Sfânta Treime, care a fost  terminată la 1795. Este biserica de piatră rămasă până în zilele noastre. Pe o inscripţie în limba armeană aşezată pe peretele dintre navă şi capela de sud, este scris: „Această biserică s-a clădit din temelie în oraşul Botoşani întru numele Sfintei Treimi, în anul 1795, septembrie, 1” (Florin Simion Egner și Viorica Popa, “Din istoria şi patrimoniul comunităţii armene din Botoșani”, 2014, p. 514).   Pentru că în anul 1796 moare Anton Heulianţ, considerat pe drept ctitorul bisericii (el este îngropat în incinta lăcaşului), sfinţirea se face în anul următor. Gheorghe Balş, în cartea “Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea” (1925), categoriseşte biserica armeană Sfânta Treime din Botoșani ”una dintre cele mai frumoase biserici ortodoxe din Moldova”, afirmația motivând odată în plus afirmația din titlu.

Biserica Sfânta Treime din Botoșani a fost finalizată târziu, la sfârşitul sec. al XVIII-lea. Într-o perioadă în care mai toate bisericile botoșănene aveau constructori locali – care promovau stilul arhitectonic moldovenesc, biserica Sfânta Treime are păstrate elemente de specific arhitectural al bisericilor armene. Construcţia este în  formă de cruce, cu paraclisul şi sacristia având uşi de intrare din interiorul navei. Acoperişul bisericii are două turnuri cupole acoperite cu tablă de metal împodobite cu frumoase cruci la toate vârfurile şi turlele. Crucile sunt înfipte deasupra semilunei, ca semn al biruinţei creştinismului asupra islamismului. Sub unele cruci sunt litere făurite ornamental din fier, semnificând inscripţii prescurtate. Sunt deasemenea inscripţii şi pe acoperişurile făcute în tablă ale turlelor, turlele fiind lucrate inițial în tablă aurită. Interiorul bisericii Sfânta Treime păstrează catapeteasma altarului mai veche, adusă din fosta biserică de lemn. Sunt conservate un număr de 14 inscrpţii în limba armeană, traduse de preotul Baronian în anii 1930. Iconostasul din sacristia bisericii Sfânta Treime este înnoit în anul 1870. Minialtarele au fost donate în anul 1841 şi în anul 1845.  Uşile mari, ferecate în fier, sunt şi astăzi cele mai frumoase uşi de lăcaşuri de cult  din Botoşani.

În timp. biserica a fost mărită, adăugându-se și alte construcţii. În anul 1816, când în biserica armeană ”Sfânta Treime”  oficia un preot cu vocație de constructor, pe nume Avedic Barhudar, în curtea bisericii a fost ridicată o clopotniţă de către A. Taft (Sergiu Selian, ”Schiţă istorică a comunităţii armene din Români”, 1999). Datorită înălţimii clopotniței, i s-a atribuit de la început funcţia de turn de observaţie pentru paza oraşului. Este anul în care armenii botoșăneni extind exonartexul și adaugă sacristia bisericii Sfânta Treime (Florin Simion Egner și Viorica Popa, “Din istoria şi patrimoniul comunităţii armene din Botoșani”, 2014, p. 522). Biserica Sfânta Treime a fost împrejmuită cu ziduri tari şi înalte de piatră şi cărămidă, având ieşire spre străzile Armeană şi Războieni. Zidurile, disproporţionat de puternice, puteau oferi adăpost pentru populaţie în situaţii deosebite, în care „ocroteau în lăuntrul bisericii lăzile cu ce era mai de preţ, în timpul zaverelor turceşti şi tătărăşti”. (Florin Simion Egner și Viorica Popa, “Istoria comunității armene  din  Botoșani”, 2012).

În patrimoniul bisericii armene Sfânta Treime există un număr de 51 de cărţi religioase între care o evanghelie și un giasot din 1769 cu coperţi frumos realizate și conservate cu grijă (Florin Simion Egner și Viorica Popa, ”Patrimoniul cultural și religios al parohiei bisericii ortodoxe armene din Botoșani”, 2013, p. 51-68). Se face mențiunea că în cealaltă biserică armeană din Botoșani, situată la cca 100 m de biserica Sfânta Treime – pe aceeași stradă, a existat până în anul 1955 (când a fost dusă la Ecimiadzin, în Armenia) o carte religioasă atestată ca fiind cea mai veche carte păstrată în Botoșani: ”Evanghelia din anul 1354”, în limba armeană, scrisă pe piele de vițel într-un scriptoriu din Crimeea. Patrimoniul religios al bisericii Sfânta Treime mai inventariază un număr de 72 obiecte de cult:  cruci din metale preţioase, unele cu rubine şi diamante, potire, sfeşnice şi candele din argint masiv şi aurite (multe dintre acestea fiind între cele mai vechi obiecte de cult păstrate în bisericile din Botoşani), din perioada 1726-1850 (Idem, p. 116-133). Biserica a adăpostit  covoare şi tapiserii de Tokat, multe cusute în fir de aur, din anii 1774 -1800 (Idem, p. 158-177), porumbei (”porumbi”) din argint masiv (obiecte de cult păstrătoare de mir tradiţionale bisericii armene), din prima jumătate a sec. al XIX-lea. Biserica armeană Sfânta Treime din Botoșani are 112 icoane înregistrate în inventarul propriu, pictate pe pânză, în ulei, alături de icoane pictate pe lemn (acestea găsindu-se exclusiv în componenţa altarelor), din perioada 1798-1872. Între aceste icoane se găsesc: Sfânta Maria cu Sfânta Ecaterina şi Sfânta Sofia (1832),  Sfântul Ştefan (1810), Sfânta Maria cu Pruncul cu coroană de argint (1798),  Sfinţii Anton, Onofrei şi Macarie (1812), Sfinţii Ioachim şi Ana şi Sfântul Simion Zeruni (1822), Sfânta Maria cu Pruncul cu coroane de argint (1822), Sfânta Maria cu Pruncul (1852), Sfânta Maria, Iosif şi Ohanes; Sfântul Teodor (1821), Sfântul Vasile (1834), Sfânta Maria – ”Dolorosa” (1872), Toţi Sfinţii(1838) (Idem, p. 93-112).

La mai puţin de o jumătate de secol de la ctitorire biserica a avut deja nevoie de lucrări de îmbunătăţire. Prima renovare are loc în anul 1832: „1832, mai în 16. S-au înnoit această biserică a Sfintei Treimi prin sârguincioasa osteneală a dumisale Ştefan David Goilav, cu ajutorul poporenilor armeni din acest oraş” (N. Iorga, “Inscripţii botoşănene”, 1905). O altă reparaţie semnificativă s-a făcut în anul 1912. În ultimele 7-8 decenii biserica a înregistrat însă stricăciuni majore. În anul 1944, la bombardamentul asupra Botoşanilor, alături de Teatrul Mihai Eminescu, biserica armeană Sfânta Treime a avut de suferit cel mai mult. Bombele explodate în curtea bisericii au provocat fisuri atât construcţiei principale cât şi clopotniţei din curte. În anul 1977 cutremurul a adâncit aceste fisuri şi, din acel timp încep să fie înregistrate la cancelaria parohiei armene din Botoșani mai multe adrese prin care este semnalată autorităţilor necesitatea consolidării edificiului.

Întârzierea unor măsuri de consolidare, motivate de lipsa de bani, a dus în final la catastrofă. În anul 1991 la biserica Sfânta Treime cade turla mare, prăbuşită în interiorul bisericii. Sunt deteriorate ireparabil un număr important de obiecte de cult, sunt pierdute definitiv policandrele de mare valoare artistică și istorică, alături de mai multe elemente de mobilier bisericesc vechi de 200 de ani. Cu acel prilej o parte dintre obiectele de cult din biserică, care au putut fi recuperate în stare bună, au fost scoase şi depozitate în casa parohială din curte şi în spaţiul bisericii armene vecine Sfânta Maria. O altă parte dintre aceste obiecte au rămas însă în biserică, acestea fiind numai în oarecare măsură protejate.

Scara construita pentru reparare acoperiș improvizat la biserica Sf Treime

Urmare a insistențelor comunității armene din Botoșani la turla bisericii Sfânta Treime s-a realizat o primă intervenţie reparatorie, în luna februarie a anului 1993, de către Alfacon Proiect. Această reparaţie nu a fost finalizată, schelele rămânând în interiorul bisericii în așteptarea unor fonduri care să deblocheze continuarea lucrărilor, fonduri care nu au mai venit. Obiectele de preţ din interior, care nu au putut fi mutate atunci, se degradează rapid datorită nefolosirii bisericii. În ultimii 20 de ani  s-a întreprins foarte puţin pentru repararea acoperişului, starea acestuia s-a degradat şi există pericolul prăbuşirii unui alt tronson, cel al cupolei mari, care ar duce inevitabil la pierderea definitivă a acestui monument de patrimoniu.

După venirea noului episcop, PS Datev Hagopian ca Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Armene din România, în anul 2011, au fost angrenate mai multe persoane potrivite în administrarea parohiei bisericii din Botoșani, cu atribuţii punctuale  privind salvarea bisericii Sfânta Treime. Demersurile făcute de Viorica Popa – un lider carismatic şi cu o mare influenţă locală (demersuri făcute împreună cu Florin Egner) – la Primăria Botoşani pentru lucrări imediate de sprijinire a arcelor au fost susţinute de Arhiepiscopie. Prin intervenţii insistente ale PS Datev Hagopian, preotului Radu Krikor Holca și a Consiliului Parohial din Botoșani, au fost demarate finanţări de la bugetul local în perioada 2012 până în prezent. Ele au fost finalizate parțial prin intervenţiile autorizate ale firmei “Restaco” SRL Suceava, care au executat lucrări de sprijinire a pereţilor dar fără intervenţii la acoperiş. Primăria Botoșani a alocat în fiecare an după 2012 sume de bani pentru lucrări de sprijinire a pereților, arcelor și cupolei, în cuantum de 110.000 lei, astfel: 30.000 lei în anul 2013 prin Protocolul 14627/17.06.2013; 20.000 lei în anul 2014 prin Protocolul 16062/25.06.2014; 20.000 lei în anul 2015; 20.000 lei în anul 2016 și 20.000 lei în anul 2017.

Tot la insistenţele P.S. Datev Hagopian parohia bisericii armene din Botoşani a obţinut finanţarea proiectului de reabilitare şi consolidare a bisericii Sfânta Treime. Începând din anul 2013, Viorica Popa, cu susţinerea deputatului local dr. Tamara Ciofu (acum la al doilea mandat), a obţinut  finanţarea unui Proiect de consolidare şi reabilitare a edificiului în valoare de 70.000 de euro. Proiectul a fost finanțat de Secretariatul de Stat pentru Culte şi finalizat în anul 2017.

Dar pentru realizarea cu celeritate a proiectului de salvare a acestui ansamblu arhitectonic în etapa următoare este necesară includerea proiectului pe lista obiectivelor Companiei Naţionale de Investiţii (CNI). Fondurile insuficiente ale bugetului statului fac ca prioritate la finanţări să aibă lucrările şi investiţiile în curs de realizare, lucrările noi fiind pe liste lungi de aşteptare. Dar întârzierea unor măsuri  de salvare a Bisericii Sfânta Treime poate avea consecinţe dintre cele mai grave.

Biserica armeană Sfânta Treime este monument de patrimoniu naţional. Mai mult,  ansamblul bisericilor armene Sfânta Maria (cea mai veche biserică din piatră din Botoşani, în care s-a aflat cea mai veche carte din istoria oraşului – Evanghelia de la Caffa, din anul 1354) şi Sfânta Treime (apreciată în prima categorie a monumentelor de arhitectură din România), situate la 100 m una de cealaltă – alăturare unică în România dar şi în întreaga diaspora armeană din Europa ar putea fi inclus pe lista  UNESCO. Această propunere a fost susţinută de PS Datev Hagopian încă de la prima întâlnire cu primarul municipiului Botoşani, în anul 2012, în prezenţa ambasadorului de atunci al Armeniei la Bucureşti, Hamlet Gasparian, când a fost angajată şi înfrăţirea municipiului Botoşani cu oraşul Aştarak, din Armenia. Interesul unei asemeanea propuneri pentru oraşul Botoşani  justifică o dată în plus aprobarea finanţării proiectului de consolidare a bisericii Sfânta Treime.

Importante pentru istoria oraşului Botoşani, cele trei biserici armene aflate aici oferă şansa includerii oraşului în circuite de pelerinaj ale armenilor din diaspora, proiect propus primarului municipiului Botoşani, în întâlnirea din 15 decembrie 2012, de PS Episcopul Datev Hagopian, fiind cunoscut faptul că  diaspora armeană este numeroasă şi influentă în lume. Un complex cultural și religios funcțional – obiectiv urmărit în proiectul de reabilitare și consolidare al bisericii armene Sfânta Treime din Botoșani, devine important pentru oraș și pentru întreaga zonă

                                                                                                                                     Florin Egner

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *