Mihai Stepan Cazazian

RADIO VATICAN / 100 de ani de la Marele Rău. La Roma, pomenirea victimelor genocidului armean

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Diapositiva1
Pe 24 aprilie 2015 se împlinesc 100 de ani de la genocidul împotriva armenilor. Cum este și firesc, centenarul exterminării unui popor nu se aniversează cu lumânări de stins pe un tort festiv, ci cu lumânări de aprins în biserici și la monumente comemorative pentru activarea în noi a unei memorii empatice, nu retorice și repetitive, a unei memorii legată de solidaritate și de capacitatea de a ne pune în locul celui prigonit.

În vederea apropiatei comemorări, între 23 și 28 martie, s-a organizat, la Roma, o săptămână de întâlniri, cu prezentări de cărți și de filme, inițiativele desfășurându-se sub egida Ambasadei Republicii Armenia în Italia, a Institutului Central pentru Bunuri Sonore și Audiovizuale și a Asociației Italiene de Sociologie și Religie.

Printre recentele volume destinate să mențină vie o memorie ce continuă să fie negată de unele voci se numără și volumul „Pro Armenia. Voci ebraiche sul genocidio armeno”, publicat de Editura Giuntina. Îngrijită de Fulvio Cortese și de Francesco Berti, cartea „Pro Armenia. Mărturii evreiești despre genocidul armean” este prefațată de scriitoarea italiană de origine armeană Antonia Arslan, autoarea romanului “La Masseria delle allodole” (Ferma ciocârliilor), ce stă la baza filmului cu același nume al fraților Taviani.

La prezentarea volumului a intervenit și editorul, Schulim Vogelmann, care a explicat motivul publicării de către o editură cu specific evreiesc a unei cărți despre genocidul armean, spunând că  s-a dorit să se comemoreze memoria masacrului împotriva evreilor lăsând spațiu memoriei  suferinței unui alt popor exterminat.

 

Centenarul genocidului armean va fi marcat și la Vatican.

Pe 12 aprilie, în Duminica a 2-a a Paștelui, chemată și a Milostivirii Divine, Papa Francisc va celebra în bazilica vaticană o Sfântă Liturghie pentru pomenirea victimelor genocidului armean.

 

În 1915, în timpul Primului Război Mondial, un milion și jumătate de armeni au fost uciși în Imperiul Otoman, vastitatea, perseverența și modalitatea metodică a acțiunilor de epurare etnică lăsând să transpară un plan de eliminare a acestui popor în Anatolia.

Pontiful din acea vreme, Benedict al XV-lea, a intervenit direct și public printr-o scrisoare adresată pe 10 septembrie 1915 sultanului Mahomed al V-lea, în care evidenția gravitatea masacrelor, cerându-i să intervină în favoarea poporului armean. Strigătul său a fost însă zadarnic.

Sângeroasa pagină a exterminării armenilor continuă să fie controversată, prin neacceptarea ideii de genocid de către autoritățile turce. În 2005, primul ministru turc, Erdogan, a lansat un îndemn istoricilor privind restudierea faptelor din 1915, prin folosirea arhivelor, însă acea deschidere la nivel de declarație nu a avut urmări practice.

Genocidul poporului armean a fost recunoscut oficial de 21 de state, printre organizațiile internaționale care recunosc pogromul împotriva armenilor numărându-se Comisia ONU pentru crime de război, Parlamentul European și Consiliul Ecumenic al Bisericilor.

Când era arhiepiscop de Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio a păstrat întotdeauna raporturi strânse cu comunitatea armeană, pe 22 aprilie 2006, cu ocazia împlinirii a 91 de ani de la genocid adresând Turciei îndemnul de a recunoaște crima gravă petrecută în 1915.

Pe 9 noiembrie 2000, Papa Ioan Paul al II-lea și Catolicosul armean Karekin al II-lea au semnat la Roma un comunicat comun în care se vorbea în mod explicit despre genocid, spunându-se: “Genocidul armean, la începutul secolului, a constituit un prolog al ororilor care aveau să urmeze”. Inițiativa a provocat o dură reacție diplomatică din partea Turciei. În 2001, când a mers în călătorie apostolică în Armenia, Papa Ioan Paul al II-lea a evitat să folosească în discursurile publice cuvântul “genocid”, însă a folosit în rugăciunea pe care a recitat-o cu acea ocazie expresia “Metz Yeghern”, “Marele Rău”, sintagma fiind folosită chiar de armeni pentru a defini tragedia.

Expresia “Metz Yeghern” a fost folosită și de Benedict al XVI-lea, pe 20 martie 2006, cu ocazia primirii vizitei patriarhului de Cilicia a Armenilor, când a vorbit despre “teribila persecuție ce rămâne în istorie cu tristul termen metz yeghern, marele rău”.

R.V./A. Mărtinaș

http://ro.radiovaticana.va

  •  
  •