Mihai Stepan Cazazian

“Prin rugăciune să putem oferi acestei lumi pace”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Cuvîntul de învățătură al ÎPS Episcop Datev Hagopian  la Catedrala Catolică Sfîntul Iosif cu ocazia Săptămânii de Rugăciune

pentru Unitatea Creştinilor

În numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh. Amin.

Iubiţi fraţi şi surori, în primul rând, vreau să-i mulţumesc Înal tpreasfinţiei Sale Doctor şi Mitropolit Ioan Robu pentru că ne-a primit în această mândră Catedrală a Bisericii latine. Aţi auzit Evanghelia de astăzi după sfântul Marcu din care aş vrea să vă vorbesc despre două mari idei: prima este libertatea în Cristos şi a doua este credinţa.

Dumnezeu când a creat Universul, l-a creat pe om cu voinţă liberă. Când Dumnezeu l-a creat pe om, l-a creat cu voinţă liberă, cu puterea de a crede, de a iubi, de a hotărî. Centrul credinţei şi libertăţii, iată, este însuşi Cristos. Dar omul, după creaţie, a fost minţit de Satana pentru că el nu căuta acea libertate în Cristos şi acea putere în Cristos, ci căuta, dădea o mare importanţă vieţii în sine, în puterea omului. Iar această „libertate” câştigată prin păcat l-a condus spre iad. El, care era iniţial fiul libertăţii, a devenit o slugă sau un rob al „libertăţii”. În loc să fie liber în Cristos, a preferat să fie un rob al Satanei.

Şi, cu toate acestea, în bunătatea sa Dumnezeu şi-a trimis Unicul Fiu în lume pentru ca omul să redobândească acea libertate din care a fost creat, adică libertatea lui Dumnezeu. Şi Dumnezeu a făcut aceasta pentru că omul deja nu mai vedea cele zece porunci pe care i le dăduse lui Moise, iar filosofia greacă nu a reuşit să redea libertatea omului, şi nici puterea înarmată a Imperiului Roman nu a putut să dea acea libertate mult râvnită. Cristos a venit în lume pentru a-i reda omului libertatea, arătându-i drumul iubirii. Dumnezeu atât de mult a iubit lumea, încât şi-a dat pe Unicul său Fiu pentru aceasta.

Cristos şi-a chemat la sine Apostolii şi i-a învăţat să fie păstori, conducători ai lumii, dar acest drum să-l facă prin adevăr şi iubire. Iar pentru că au trecut puţine zile dela Crăciun, trebuie să spunem că Ieslea dela Betleem, în lumina dela Betleemîncepe pentru noi drumul libertăţii. Iar pentru că noi suntem aici din diferite Biserici în numele lui Cristos, trebuie să spunem că noi suntem conducătorii poporului în drumul libertăţii în Cristos. Iar noi, conducători ai Bisericilor, păstori ai Bisericilor, trebuie să păstrăm această libertate bazată pe Cristos, prin sacrificiul său, prin crucificarea sa, să păstrăm această libertate în sufletele noastre şi să o redăm poporului. Fără libertate, fără liberul arbitru, fără voinţe libere, nu există credinţă. Prin urmare, ţelul, misiunea Bisericilor este aceea de a reda libertatea de credinţă.

În al doilea rând, am învăţat din această Evanghelie despre smerenie. Cu toate că a venit neînarmat în această lume, El a devenit prinţul cel mai puternic al istoriei. Cristos niciodată nu a dărâmat drepturile umane; El a luptat cu puterea sa dumnezeiască pentru a scoate din om răul, pentru a îndepărta omul de păcat. Acest lucru l-a făcut prin supunere faţă de Tatăl său şi a făcut-o cu toată inima pentru a ne scoate din cele rele ale noastre în care eram scufundaţi.

Libertatea în Cristos înseamnă prezenţa lui Cristos în sufletele noastre. Smerenia în Cristos înseamnă lucrarea lui Cristos în noi înşine. Prin urmare, iubiţi fraţi, adevărul şi smerenia sunt unele dintre cele mai importante căi pentru a-l păstra pe Cristos în poporul nostru. Dacă nu există smerenie, nu există creştinism. Aşadar, fraţilor, veniţi să ne rugăm împreună, pentru ca prin adevăr şi smerenie, prin rugăciune, să putem oferi acestei lumi pace şi înţelegere; pace în suflete, pace în minte. Pentru că nu există pace dacă în inimi şi în minte nu există pace.

Veniţi ca noi, preoţii, să ne strângem aşa cum ne-am adunat astăzi – eu cred că Cristos este acum în mijlocul nostru în această adunare – şi, rămânând în Domnul nostru Isus Cristos, să-i spunem: O, Doamne Isuse Cristoase, care ai venit în această lume pentru a ne învăţa calea adevărului, care pentru preţul libertăţii ţi-ai dat sângele, atât de mult ne-ai iubit încât ne-ai spălat picioarele, Tu care eşti Împăratul Cerului ai venit pentru a fi sluga noastră, slujitorul nostru, Tu nu ai vorbit numai, ci ai şi înfăptuit. În acest moment eu şi fraţii noştri care sunt aici promitem că vom împământeni în Biserica noastră şi de acum înainte pacea, libertatea, unitatea şi armonia. Slavă Ţie Cristoase care eşti cu noi astăzi şi mâine şi în vecii vecilor. Amin.

http://www.arcb.ro/

video

 

 

  •  
  •