Redactor

Primii participanţi din România la programul „Ari Tun” („Vino acasă”)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

grupul de armeni din Romania cu una din gazde

La mijlocul acestei veri cinci tineri armeni din România, din oraşul Piteşti, au luat parte la programul organizat de Ministerul Diasporei din Armenia, ce se adresează copiilor între 14 şi 20 de ani, intitulat, sugestiv, „Vino acasă!”.

Programul îşi propune să-i familiarizeze pe tinerii armeni din diaspora cu locurile şi oamenii din Armenia prin vizite la celebrele şi frumoasele locuri precum Ghehard, Garni şi Lacul Sevan, vizite la muzeele şi casele memoriale din capitală; cu acelasi scop, au fost cazaţi, timp de două săptămâni cât a durat programul, la familii din Erevan.

Ne-a bucurat să observăm însufleţirea şi nostalgia cu care povesteau despre familiile, care deveniseră „ale lor” de acolo, de locurile pe care le văzuseră, plimbarea cu metroul şi despre cât de bună e îngheţata armenească, dar şi plăcerea pe care au avut-o când au descoperit „lavash”-ul. Nu au evitat să marturiseasca faptul că în primele zile s-au simţit un pic stingheri şi ca numărau zilele pana la întoarcere. Însă după o săptămână au reuşit cu adevărat să simtă că „au venit acasă”, astfel ca la plecare se gândeau că ar vrea să mai rămână, cum de altfel, au spus la intoarcere: „Aş mai fi stat o săptămână”.

Un punct nevralgic al grupului nostru a fost că membrii săi nu cunoşteau limba armeană, fapt care i-a dezavantajat in unele acţiuni cărora organizatorii le-au acordat importanţă, cum ar fi dezbateri pe diverse teme de istorie, literatură ori religie, purtate, în principal, în armeneşte. Poate că ar fi bine sa sugeram organizatorilor să mai facă încă un  efort, şi anume, ca celor ce nu cunosc limba armeană să li se ofere, ca alternativă, lecţii de limbă. De asemenea, ar fi  util ca ghizii din excursii să cunoască şi limba engleză. Cei mai mulţi participanţi au fost din ţări ca Rusia, Georgia, Statele Unite, Canada, Turcia şi Cipru şi majoritatea cunoşteau limba armeană, pentru că proveneau din familii la a doua sau a treia generaţie de emigranţi.

Marius si Teodor in ziua de Vartavar

Rememorând momente ale şederii lor în Armenia, participanţii şi-au dat seama de efortul neprecupetit, grija şi solicitarea responsabililor din Ministerul Diasporei pentru ca ei sa se simta bine, motiv pentru care le adresează mulţumiri pe această cale. Mulţumiri sunt adresate, în egală masură, Uniunii Armenilor din România care a sponsorizat deplasarea în Armenia. De asemenea, mulţumiri sunt adresate Consulatului Republicii Armenia din Bucureşti, respectiv doamnei consul Neli Matevossian pentru toate înlesnirile pe care le-a făcut participanţilor in legătura cu viza de şedere în Armenia. Importanţa pe care statul armean o dă acestui program este evidenţiată şi de faptul că în ziua organizării micii petreceri înaintea plecării participanţilor, chiar Preşedintele Armeniei Serj Sarkisian a venit şi le-a adresat câteva cuvinte.

Teodor si Patricia cu Cristina Popa

Mai jos, redăm câteva fragmente din impresiile celor ce au luat parte la acest program:

Tocmai m-am întors din Armenia unde am participat la programul „Ari Tun” şi, în primul rând, vreau să le mulţumesc tuturor celor care au facut posibilă participarea mea. Am fost primită în gazdă de o familie câreia îi mulţumesc din tot sufletul ca a avut grijă de mine şi ,timp de două săptămâni, m-a făcut să ma simt ca acasă. Sinceră să fiu, aş fi vrut să stau mai mult de două săptămân. Familia, oamenii primitori şi peisajele splendide ale Armeniei mă fac să-mi doresc să vizitez din nou Armenia. Intâlnirile cu

armenii de acolo şi cu armeni din Diaspora m-au făcut să mă simt cu sufletul şi mai aproape de tot ceea ce înseamnă să fii armean. Am legat prietenii strânse cu mulţi copii care au participat la acest program şi am realizat că niciodată nu e prea târziu să te întorci „acasă”.

Aceasta a fost o experienţă pe care nu o voi uita niciodată, de aceea vreau pe această cale să transmit un apel către toţi cei care se încadrează în cerinţele programului să nu mai stea pe gânduri şi să se înscrie pentru a trăi două săptămâni minunate în Armenia.”

(Patricia Maria Stoica, 14 ani)

“În primul rând le mulţumesc celor care au făcut posibilă plecarea mea şi a surorii mele în Armenia. Mulţumită acestui program am avut ocazia să întâlnesc oameni minunaţi şi am văzut locuri foarte interesante şi de o mare importanţă istorică. Unul din lucrurile cele mai importante pentru mine este că am cunoscut tineri de vârsta mea, iar acum, fie că mă duc in Cipru, Turcia, Georgia, America sau Rusia, ştiu că am cel puţin un prieten acolo. Cred că şi acesta este unul din scopurile programului “ARI TUN”, adică acela de a uni toţi tinerii armeni, din toate colţurile lumii, şi de a-i face să nu uite ţara de unde părinţii sau bunicii lor provin.

În urma experienţei mele, nu consider Armenia o ţară în care te acomodezi greu, singura mea problemă de acomodare fiind legată de caldură – temperaturi în jur de 40 de grade. Am locuit la o familie formată din mama cu doi băieţi cu vârste de 16, respectiv 17 ani. Oamenii sunt foarte generoşi, spre norocul meu am întâlnit numai oameni foarte buni. Dacă ar fi să adaug nişte îmbunătăţiri acestui program, singura schimbare pe care aş sugera-o ar fi durata programului. Mi s-a părut prea puţin timp alocat vizitării unor muzee şi biserici foarte interesante, iar pentru cunoaşterea diversului relief al Armeniei nu s-a alocat timp şi cred că mulţi oameni care vin în Armenia şi-ar dori să vadă puţin şi din relieful acestei ţări. Mi-a făcut o mare plăcere să particip la acest program şi sper ca în anul ce vine să pot merge din nou în Armenia.”

(Alexandru Teodor Stoica, 16 ani)

Nivelul de civilizaţie din ţară îl depăşeşte cu mult pe cel din România în ceea ce priveşte oamenii şi infrastructura generală. În scurtul timp petrecut în Armenia am putut să-mi dau seama că, în general, oamenii te primesc cu caldură, întrucât consider că ei nu au fost înca atinşi în foarte mare parte de boala capitalismului, lăcomia. Recomand tuturor să meargă în Armenia şi să participe la acest program pentru că, sigur, nu vor regreta această experienţă.”

(Alexandru Duminică, 19 ani)

a consemnat Hasmig Danielian

[[[simpleTracking_shortcut1]]]

[[[simpleTracking_shortcut1]]]

[[[simpleTracking_shortcut1]]]

  •  
  •  

4 Responses to Primii participanţi din România la programul „Ari Tun” („Vino acasă”)