Mihai Stepan Cazazian

PRAGA / LANSAREA CĂRȚII ȘOAPTELOR ÎN LIMBA CEHĂ

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Laureatul premiului Nobel pentru pace Juan Santos

s-a călăuzit dupa cartea lui Varujan Vosganian

varuzan-voskanyan-praha-3-768x512

Întîlnirea de la Biblioteca Václav Havel din Praga cu binecunoscutul scriitor și politician armean din România, senatorul Varujan Vosganian, a fost dedicată lansării ediției în limba cehă a notoriului său roman Cartea șoaptelor.

Deși la initiațiva revistei Orer, încă din decembrie 2015, printre alte publicații dedicate Genocidului Armean a fost deja prezentată această carte în sala Písecká Brána, acțiunea din 13 octombrie a fost pusă în valoare prin prezența și comentariile autorului.

Seara, organizată de Institutul Cultural Român de la Praga, a fost deschisă de cuvîntul introductiv al șefei catedrei de românistică de la Universitatea Carolină, doctor Libuše Valentová, care a prezentat pe scurt biografia scriitorului armean din România, menționînd că acesta este vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și președinte al Uniunii Armenilor din România, fost ministru al economiei și finanțelor al României. La acțiune a fost prezent și ambasadorul Armeniei în Cehia, Tigran Seiranian.

Apoi traducătorea în limba cehă a Cărții șoaptelor, Jarmila Horáková i-a îndemnat pe cei prezenți să citească această carte minunată ce începe cu descrierea Focșaniului, orașul copilăriei lui Varujan Vosganian, și trece apoi la istoria familiei, la anii celor două războaie mondiale, la Genocidul Armean. La lectura cărții se simte și umorul autorului. După spusele traducătoarei, traducînd această carte ea a aflat ce a reprezentat în sine Imperiul Otoman, ce fel de țări sînt Siria și Armenia, iar cea mai mare revelație a fost aceea că armenii vorbesc armeana orientală și armeana occidentală.

Varujan Vosganian și Jarmila Horáková au citit în română și cehă cîteva pasaje din carte, după care autorul a vorbit despre cartea sa, despre literatură și cultură.

„Din momentul în care cititorul începe să citească romanul el devine autorul acestei cărți, căci percepe cartea în modul său propriu“, a spus autorul. „În această carte eu fac istoria lumii prin biografia unui om. Viața fiecărui om cuprinde în ea întreaga istorie a omenirii. Uneori aceasta ajunge la epopee. Iar Cartea șoaptelor este și o carte despre identitatea poporului armean. În același timp, aceasta nu este numai despre armeni. Dacă se vorbește despre drama unui popor, atunci aceasta privește toate popoarele lumii. Cartea șoaptelor este autobiografia secolului al 20-lea, de care, din păcate, încă nu ne putem desprinde în secolul al 21-lea“, spune Varujan Vosganian.

varuzan-voskanyan-2016-praha-1-768x512

După opinia sa: „Fiecare popor are o Carte a șoaptelor. Eu nu cunosc bine literatura cehă și nu pot spune care carte este Cartea șoaptelor cehească“.

Cartea a apărut deja în 18 limbi, iar în 2017 vor apărea și traducerile în sîrbă, croată, engleză și norvegiană. Traducerea în turcă este deja pregătită, dar, din pricina situației create în Turcia, traducătorul a părăsit țara și nu a mai reușit să tipărească volumul.

Este interesant faptul că președintele Columbiei, Santos, i-a transmis mulțumiri lui Varujan Vosganian pentru această carte, scriind că aceasta a fost pentru el un ghid în timpul negocierilor cu grupările de opoziție. Cu o săptămînă în urmă Santos a primit premiul Nobel pentru pace pentru încheierea cu succes a acestor negocieri. Prin urmare, valoarea cărții scriitorului armean este mai mare și nu degeaba acum cîțiva ani Cartea șoaptelor fusese propusă pentru premiul Nobel pentru literatură.varujan-vosganjan-kniha1

Cunoscutul scriitor armean din România a vorbit și despre recunoașterea Genocidului Armean, relațiile dintre armeni și turci, ideologia iertării și a uitării.

„Recunoașterea Genocidului Armean nu este o chestiune politică, ci culturală. Același lucru s-a petrecut în cazul Holocaustului. Oamenii au aflat de Holocaust din filme artistice și nu din politică”, a spus Vosganian.

Întra-adevăr, se poate spune că aceeași situație a fost și în Cehia. Cehii au aflat despre Genocidul Armean îndeosebi din cartea Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh a lui Franz Werfel.

La sfîrșitul întîlnirii Varujan Vosganian a răspuns întrebărilor celor prezenți, spunînd mai cu seamă că pentru el este ușor să îmbine activitatea de economist și scriitor, întrucît fiecare dintre acestea are partea sa culturală.

Întîlnirea a avut loc într-o atmosferă destinsă și, lucrul cel mai important, cei prezenți au rămas fascinați de înalta clasă a intelectualului și politicianului armean din România care a vorbit nu numai despre provocările secolului al 21-lea și despre criza refugiaților, ci și despre misiunea literaturii și culturii.

Din păcate, din sala plină a lipsit tineretul armean din Cehia, pentru care întîlnirea cu renumitul scriitor ar fi avut o încărcătură plină de învățătură.

H. ASATRIANvaruzan-voskanyan-praha-5-768x512

(Orer, Praga)

Fotografii realizate de autor

  •  
  •